Autor 14719 vizualizări


1497 - Navigatorul John Cabot (Giovanni Caboto) a declarat Canada de Est drept proprietate a Angliei.

1509 - Henric al VIII-lea a fost încoronat rege al Angliei.

1711 - Țarul Petru I al Rusiei a sosit la Iași, unde s-a întâlnit cu domnul Moldovei Dimitrie Cantemir.

1812 - Marea Armată a lui Napoleon Bonaparte a invadat Rusia.

Dezastruoasa expediţie a armatei lui Napoleon în Rusia, în anul 1812, a fost determinată de refuzul ţarului Alexandru de a adera la „sistemul continental”, o blocadă a comerţului britanic, impusă de Franţa, menită să distrugă economia engleză. Pentru această campanie, Napoleon a reuşit să strângă 650.000 de oameni, o cifră impresionantă, fără precedent în istorie până la acea dată. Armata operativă era formată însă din 270.000 de francezi. Restul soldaţilor erau străini sau foşti adversari, cei mai mulţi dintre ei dispuşi oricând să fugă, să trădeze sau să întoarcă armele împotriva francezilor.

Raportul de forţe era favorabil lui Napoleon, care spera să înceapă campania la sfârşitul primăverii, anotimp potrivit pentru a găsi din belşug hrană pentru cai. Pe 9 mai, Napoleon părăseşte Parisul. Pe drum este asaltat de curioşi care vor să-l vadă, principi şi nobili care vor să intre în grațiile suveranului. Împăratul austriac şi regele Prusiei se grăbesc la Dresda să-l întâlnească pe Napoleon. Recepţiile se ţin lanţ. Abia pe 28 mai, Napoleon părăseşte Dresda şi după 1 iunie se îndreaptă spre râul Neman.

Armata franceză acumulase deja aproape două luni de întârziere faţă de planul iniţial. În plus, pe măsură ce înaintau, rândurile militarilor se subţiau. Între Vistula şi Neman au rămas în urmă aproximativ 60.000 de bolnavi. Între Neman şi Nipru mai rămân încă 240.000 de oameni, dintre cei care au traversat fluviul;alţi 40.000 rămân între Smolensk şi Mojaisk. O dispersare normală pentru a asigura retragerea spre Polonia. Din uriaşa armată strânsă de Napoleon pentru a invada Rusia, la Moscova au ajuns cel mult 120.000 de oameni.

Napoleon în Rusia: marş în pustiu

Ruşii preferă tactica pământului pârjolit şi evită o confruntare decisivă, pe care Napoleon şi-o dorea cu ardoare. Marea sa armată înaintează printr-un peisaj dezolant, câmpuri pustiite, oraşe părăsite şi arse, ceea ce ridică probleme de aprovizionare şi subminează moralul soldaţilor. Până la Smolensk nu au loc decât câteva ciocniri sporadice.

În dimineaţa zilei de 17 august, trupele lui Napoleon au atacat oraşul. Până seara, mahalalele au fost cucerite, dar zidurile Smolenskului au rezistat. A doua zi, sute de tunuri franceze au bombardat citadela. Suferind pierderi grele, ruşii decid să se retragă şi aruncă totul în aer. Pe 18 august, francezii intră într-un oraş pustiu.

După ocuparea Smolenskului, aghiotanţii lui Napoleon îi cer să oprească campania şi să nu trimită în adâncul Rusiei o armată de care depindea soarta Franţei. Împăratul este informat că trupele nu pot fi aprovizionate peste iarnă, însă decide să-şi forţeze norocul şi hotărăşte să se îndrepte spre Moscova.

Trupele țariste, aflate acum sub comada lui Mihail Kutuzov, îi aşteaptă pe francezi în apropiere de Moscova, în dreptul satului Borodino. În dimineaţa zilei de 7 septembrie a început aici una dintre cele mai sângeroase bătălii de până atunci. Ruşii rezistă cu îndârjire. Rezultatul este un măcel de nedescris. Până la sfârşitul zilei, peste 80.000 de oameni sunt ucişi. Pierzând cele mai importante poziţii strategice, Kutuzov decide să se retragă la adăpostul întunericului. Pe 14 septembrie, francezii ajung în faţa Moscovei, iar două zile mai târziu, împăratul va dormi la Kremlin.

Guvernatorul Moscovei dă dispoziţie ca toate pompele de apă să dispară din oraş, iar în dimineaţa zilei de 17 septembrie, capitala Rusiei începe să ardă. Incendierea Moscovei a reprezentat o lovitură grea pentru planurile lui Napoleon. Era clar, căderea oraşului avea efectul aşteptat. Ţarul nu cere pacea. În timp ce aştepta la Moscova rezultatul demersurilor pentru începerea unor tratative cu țarul Alexandru, Napoleon primeşte veşti îngrijorătoare. Disciplina soldaţilor scade, dezertorii se înmulţesc. Furajele pentru animale se terminaseră, caii mor în masă. Convins că Alexandru este hotărât să continue lupta, pe 19 octombrie, Napoleon abandonează Moscova şi se îndreaptă spre Smolensk.

Împăratul ordonă executarea marşului în grabă:e toamnă, iar ploile vor transforma drumurile în mocirlă. Kutuzov nu avea însă de gând să lase marea armată a lui Napoleon să se retragă în grabă. Pe 24 octombrie, ruşii atacă armata franceză. După o luptă grea, francezii rămân stăpâni pe situaţie. Cu toate pierderile suferite, Napoleon nu putea fi încă înfrânt. Însă situaţia avea să se schimbe surprinzător de repede.

 Marea armată franceză, înfrântă de ger

Înainte de campania din Rusia, Napoleon consultase istoricul temperaturilor din ultimii 20 de ani, în regiunile pe care avea să le străbată, şi aflase că gerurile începeau în luna decembrie. Însă, pe 30 octombrie 1812 erau deja -4°. Natura se dovedeşte, astfel, un duşman redutabil. Pe 3 noiembrie cade prima zăpadă, tot mai mulţi soldaţi se îmbolnăvesc, însă nenorocirea cea mai mare o reprezintă pierderea cailor. Animalele slăbite de lipsa furajelor sunt măcelărite pentru hrana soldaţilor înfometaţi.

Dramele din timpul retragerii din Rusia se datorează, astfel, în proporţie covârşitoare, dispariţiei animalelor de tracţiune. Tunurile au fost abandonate, iar cavaleria se desfiinţează de la sine. Fără artilerie nu se mai poate câştiga nicio luptă, iar fără cavalerie o armată înaintează orbeşte. Soldaţii se gândesc numai cum să nu moară de frig şi de foame, în timp ce ariergarda este măcinată de atacurile ruşilor.

Pe 9 noiembrie, francezii ajung la Smolensk. Armata, care mai numără doar 37.000 de oameni, găseşte aici hrană pentru o săptămână. Temperatura scade până la -20°. Napoleon se aştepta să găsească aici hrană şi întăriri, pentru a rămâne un timp mai îndelungat, însă ordinele sale nu au fost ascultate. Nu a găsit nimic, aşa că pe 14 noiembrie a ordonat părăsirea oraşului. Soldaţii francezi sunt îngheţaţi de ger şi hărţuiţi permanent de ruşi, care ocupă Minskul, prost apărat de polonezi, şi capturează toate proviziile care fuseseră aduse aici. Kutuzov pregăteşte atacul decisiv în timp ce armata franceză traversează râul Berezina.

După patru zile de lupte (26-29 noiembrie), în ciuda pierderilor numeroase, francezii reuşesc să treacă grosul armatei peste râu şi să evite capcana întinsă de ruşi. Soldaţii lui Napoleon se îndreaptă spre Vilnius pe un ger cumplit. Aflând că, în Franţa, Claude François de Malet a pus la cale o lovitură de stat, Napoleon părăseşte armata, la începutul lunii decembrie, şi se îndreaptă incognito spre Paris, lăsând comanda cumnatului său, mareşalul Joachim Murat. Pe 18 decembrie Napoleon ajunge la Palatul Tuileries din Paris. Între timp, ultimii soldaţi francezi fuseseră alungaţi deja din Rusia.


1901 - A avut loc prima expoziție de pictură la Paris a spaniolului Pablo Picasso.

1910 - Japonia a invadat Coreea.

1911 - S-a născut pilotul argentinian de Formula 1 Juan Manuel Fangio (d. 1995).

1926 - A fost inaugurată prima linie aeriană civilă din România, pe ruta București-Galați.

1927 - Corneliu Zelea Codreanu, alături de Ion Moța, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu și Ilie Gârneață, au înființat Legiunea Arhanghelul Mihail, cunoscută sub denumirea de Garda de Fier.

1948 - A început Blocada Berlinului: Reforma monetară, ce urma să introducă o singură monedă pentru cele trei zone occidentale de ocupație, a provocat blocada totală asupra Berlinului de Vest de către sovietici, care au întrerupt complet comunicațiile cu zona occidentală pe uscat și pe apă. De la 26 iunie 1948, pentru aprovizionarea orașului, a început să funcționeze un „pod aerian" american. Blocada a fost ridicată la 11 mai 1949.

1991 - Parlamentul României a declarat nul Pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939.