De la Costache boiangiul la Constantin Brâncuşi

De la Costache boiangiul la Constantin Brâncuşi

„Am fost și eu de mic copil la procopseală în lume. N-am pierdut legătura și nu mi-am scos rădăcinile pentru a umbla năuc pe glob. A profitat și arta mea. M-am salvat ca om”. Așa spunea Constantin Brâncuși, după mai bine de jumătate de secol departe de România. A plecat când știa că a luat tot se putea lua: tradiția și istoria, cei șapte ani de-acasă și poveștile păsării măiestre, piatra și infinitul. A plecat după ce în țara natală a învățat că echilibrul talent – muncă este esențial. A fost cioban, boiangiu, băcan, cârciumar; elev şi student, dar, mai presus de toate, a fost călător. Iar înainte de a crea zborul, drumul de la Costache la Constantin Brâncuşi a fost făcut pe jos.

Abonează-te la newsletter!
Introdu mai jos adresa ta de e-mail și apasă butonul "Trimite"

 Historia, nr. 217, Februarie 2020

Historia, nr. 217, Februarie 2020

A fost Alexandru Lăpușneanul un psihopat avid de sânge, un ucigaș de boieri condus doar de dorința nestăvilită pentru putere? E drept, Grigore Ureche așa ne spune în Letopisețul său, numărând 47 de boieri uciși în masacrul pus la cale de domnitor. Costache Negruzzi îi atribuie Lăpușneanului celebra replică: „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu...!” , ca dovadă supremă a ambiției nemăsurate a voievodului pentru care puterea trebuia obținută indiferent de preț.Istoria noastră nu duce lipsă de personaje excepționale din toate categoriile, de la asasini fără scrupule, la evlavioși devotați, uneori cele două tipuri de personalitate sălășluind în aceeași persoană. Alexandru Lăpușneanu este o astfel de figură fascinantă care și-ar găsi oricând locul într-un „Game of Thrones” românesc, dacă se va găsi vreodată cine să-l facă.Citeşte revista în format digital:  Cumpără Acum

Historia Special, nr. 29, Decembrie 2019
Historia Special, nr. 29, Decembrie 2019

Brătienii au scris capitole importante din istoria ţării şi, în paginile care urmează, îl descoperim pe Ionel, fiul cel mare al lui Ion C. Brătianu, născut la moşia de la Florica pe 20 august 1864 şi dispărut, în mod neaşteptat, pe 24 noiembrie 1927, „în toată puterea unei vieţi strălucite”, la doar câteva luni după moartea unui alt artizan al Unirii, Regele Ferdinand I „Întregitorul”. Şi câte nu s-au întâmplat în acest interval – căci cei 63 de ani de viaţă ai lui Ionel Brătianu sunt chiar anii României, cu marile idealuri, marile cumpene (războiul) şi marile împliniri (desăvârşirea unităţii naţionale, bătălia pentru interesele româneşti la Paris, în 1919, reformele agrară şi electorală), dar şi cu vâltoarea vieţii politice a Regatului (Ionel e liderul Partidului Naţional-Liberal din 1909 până la moartea sa).Revista în format digital: Cumpără Acum