Lucky și „Împăratul Romanilor”. Portretul unui agent al Securității

Lucky și „Împăratul Romanilor”. Portretul unui agent al Securității

Prietenii îi spuneau Lucky. Îi spun la fel și azi, căci povestea, deși începe cu mulți ani în urmă, ne va duce până în zilele noastre. Lucky s-a născut în octombrie 1948 și e de loc din zona Sibiului. I-a plăcut orașul acesta dintotdeauna. Dar cel mai mult i-a plăcut Împăratul Romanilor, mai exact barul celebrului hotel. „Kaiserul" a fost, într-un fel, punctul central al existenței sale de-a lungul vremurilor. Și ce vremuri…

Abonează-te la newsletter!
Introdu mai jos adresa ta de e-mail și apasă butonul "Trimite"

HISTORIA, Nr. 185, Iunie 2017

HISTORIA, Nr. 185, Iunie 2017

România a dat câteva nume mari care ne-au pus pe harta istoriei aviației, cel mai nou, mai provocator și fascinant fenomen de la începutul secolului trecut. Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Henri Coandă sunt nume pe care le știe toată lumea. Nu sunt singurele. Realistic vorbind, aceste nume au apărut într-o Românie de la care te așteptai mai puțin să fie în avangarda aviației. Nu era o țară industrializată. Nu era o țară bogată. Nu era o țară în care majoritatea populației să beneficieze de știință de carte. Și, cu toate acestea, pionierii aviației au apărut. Mai mult decât atât. Au apărut femei care au marcat istoria aviației, ceea ce era extrem de rar și de dificil chiar în țările cele mai avansate. Smaranda Brăescu a reușit în ciuda vremurilor ei. A făcut primul salt cu parașuta în 1928, România devenind a patra țară europeană care a brevetat o femeie parașutist, după Franța, Cehoslovacia și Elveția. În octombrie 1931 doboară recordul mondial feminin la saltul cu parașuta – și cucerește celebritatea în America reușind să doboare recordul mondial absolut privind înălțimea de la care s-a lansat cu parașuta. A ajuns rapid o vedetă peste Ocean, presa fiind avidă să relateze aventura româncei devenite star mondial. Renunță la parașutism și trece la pilotaj, unde de asemenea realizează o premieră: traversarea Mediteranei de la Roma la Tripoli fără escală. Lucrurile nu se opresc aici. Smaranda Brăescu participă la operațiunile de pe Frontul de Est ca pilot în celebra „Escadrilă Albă”, salvând răniți din cele mai critice sectoare, cum a fost Stalingradul. Destinul ei se încheie în mod misterios. Nimeni nu știe cu exactitate ce s-a întâmplat cu Smaranda Brăescu după venirea comuniștilor la putere. Fiind pe lista neagră, a dispărut înainte să fie găsită de autorități. Povestea Smarandei Brăescu vorbește depre puterea unor oameni veniți de unde nu te aștepți. Teoretic, fata născută undeva la țară, la începutul secolului trecut, nu ar fi avut nicio șansă. Mediul social, prejudecățile, lipsa banilor erau bariere de netrecut. Smaranda Brăescu le-a depășit pe toate și a dispărut în istorie. Dar nu din istorie.

Historia Special, nr. 18, Martie 2017
Historia Special, nr. 18, Martie 2017

După ce Bucureștiul a fost ocupat de trupele Puterilor Centrale la 23 noiembrie/6 decembrie 1916, autoritățile, armata, și o parte din populația din sudul țării s-au retras spre Moldova, într-o încercare disperată de a constitui acolo o ultimă linie de rezistență. Iașiul întruchipa în acel moment lumina unui far ce, în plină furtună, trebuia să călăuzească refacerea statului și a armatei române.Între 1916-1918, Iașiul a jucat rolul de capitală de război, fiind obligat să mențină standardele impuse de noul statut. Dar era Iașiul pregătit pentru asemenea aflux de sute de mii de refugiați? Putea Iașiul să ofere condițiile necesare autorităților centrale pentru refacerea Armatei? Ce povești și istorii s-au scris la Iași în acele cumplite zile?