Savantul regilor: Grigore Antipa

Savantul regilor: Grigore Antipa

Numele lui Grigore Antipa a intrat în memoria noastră colectivă mai puțin prin cunoaşterea directă a vieţii şi a activităţii savantului, cât mai cu seamă prin raportarea la ctitoria sa cea mai mare și, evident, cea mai popularizată: Muzeul de Istorie Naturală ce-i poartă numele și care se află în Piața Victoriei. Grigore Antipa s-a înscris în galeria marilor sămănători (tot era la modă curentul!) de cultură și civilizaţie românească din timpul lui Carol I. Numele său stă alături de cel al lui Anghel Saligny în construcţii, Spiru Haret în educație, Nicolae Iorga și Vasile Pârvan în istorie, Emil Racoviţă în biologie, Vasile Lascăr în administrație, Maiorescu și Rădulescu-Motru în filozofie, Brâncuşi în artă, Enescu în muzică, Ion Mincu sau Petre Antonescu în arhitectură, Vlaicu și Coandă în aviaţie, Eminescu și Caragiale în literatură și lista poate continua. Grigore Antipa nu e doar un săditor de cultură și știință românească, dar mai ales e sincron, dacă nu cumva antemergător, cu tot ceea ce se întâmplă în Europa, în domeniile în care el și-a adus contribuția. 

Abonează-te la newsletter!
Introdu mai jos adresa ta de e-mail și apasă butonul "Trimite"

HISTORIA, Nr. 192, Ianuarie 2018

HISTORIA, Nr. 192, Ianuarie 2018

Mircea cel Bătrân este un simbol al istoriei românilor, atât datorită longevității domniei sale, cele circa trei decenii plasându-l în topul domnitorilor Țării Românești, cât și din cauza războaielor cu turcii, multe dintre ele prezentate într-un mod mistificator specific istoriografiei noastre. În ciuda eforturilor unor istorici din perioada național-comunistă de a-i preschimba numele în Mircea cel Mare, vechiul nume sub care a intrat în atenția istoricilor – Mircea cel Bătrân – a rămas consacrat în istoriografie și în conștiința poporului român.

Historia Special, nr. 21, Decembrie 2017
Historia Special, nr. 21, Decembrie 2017

Acțiunea lui Mihai Viteazul de a uni cele trei Principate române avea să îi atragă antipatia și dușmănia otomanilor, maghiarilor, polonilor și imperialilor. Unul dintre cele mai intense episoade ale luptei antiotomane ale Țărilor Române se încheie cu asasinarea lui Mihai Viteazul în tabăra „aliaților” săi de la Câmpia Turzii.

" "