Brâncuşi, fotograful. „În artă nu există străini”

Brâncuşi, fotograful. „În artă nu există străini”

Despre Brâncuși ar trebui să știe, în primul rând, că este un geniu, dar mai ales că este un artist complet. Având deja și experiența Primului Război Mondial care îi născuse, poate, teama că arta în orice moment poate dispărea, Brâncuși se hotărăște să experimenteze un nou tip de creație: fotografia.

Abonează-te la newsletter!
Introdu mai jos adresa ta de e-mail și apasă butonul "Trimite"

Historia, nr. 209, Iunie 2019

Historia, nr. 209, Iunie 2019

Pe 2 iulie se împlinesc 515 ani de la moartea domnitorului Moldovei, Ștefan cel Mare. Așadar, pentru a marca acest moment, în Historia, numărul de iunie, puteți afla mai multe despre ultima parte a vieții domnitorului, ce i-a cauzat moartea și, mai ales, care este moștenirea pe care a lăsat-o urmașilor săi. La 515 ani de la dispariţia sa, Ştefan cel Mare rămâne în mentalul colectiv drept unul dintre cei mai importanţi lideri ai acestui spaţiu – iar comemorarea sa e un prilej potrivit pentru a-i evidenţia moştenirea.

Historia Special, nr. 26, Martie 2019
Historia Special, nr. 26, Martie 2019

Numele lui Aurel Vlaicu, Traian Vuia și Henri Coandă rezonează adânc în conștiinţa românilor și nu numai. Sunt deschizători de drum în aeronautica română și mondială. Dar interesul pentru zbor al românilor s-a manifestat cu mult înainte. Câţi dintre noi au auzit de Iordache Cuparencu? Originar de lângă Iaşi, el a construit un aerostat. Cu acest aparat de zbor, mai uşor decât aerul, a executat ascensiuni la Varşovia şi Vilnius între anii 1806-1808. Zece ani mai târziu, la 9 iunie 1818, un balon sferic se ridica deasupra Bucureștiului sub privirile domnitorului ţării, Ioan Vodă Caragea, a fiicei sale, prinţesa Ralu, dar și a mii de bucureşteni, care-l denumesc rapid „băşica lui Vodă Caragea”. Ascensiunea balonului a reprezentat primul zbor realizat în „spaţiul aerian” al ţării noastre.

""