Fiul lui Arghezi, răpit și arestat de Securitate

Fiul lui Arghezi, răpit și arestat de Securitate

Iosif Theodorescu-Arghezi era student la Institutul de Educație Fizică în anul II când a fost răpit de pe stradă și încarcerat. Deja numit „infractor”, i s-a întocmit cu celeritate de către Direcția Generală a Securității Poporului o fișă personală: fotografiat din față și profil; amprentat pentru toate degetele mâinilor; înregistrându-i-se „semnalmentele”: înălțime – 1,73 m; corpolență – „svelt”; fața – rotundă; fruntea – mică; părul castaniu și neted; ochii – cenușii; sprâncenele – arcuite; nasul – rectiliniu; gura – mijlocie, cu buze groase; bărbia – subțire, cu gropiță; urechile mici și depărtate. Fără semne particulare. Fotografiile anexate fişei trădează o extraordinară asemănare cu părintele său.

Abonează-te la newsletter!
Introdu mai jos adresa ta de e-mail și apasă butonul "Trimite"

Historia, nr. 221, Iunie 2020

Historia, nr. 221, Iunie 2020

Era 26 iunie 1940, ora 10 seara. România primea nota ultimativă de la Moscova: cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. În următoarele 24 de ore Regele Carol al II-lea avea să convoace de două ori Consiliul de Coroană. Oamenii de vază ai țării s-au împărțit în două tabere: pro și contra cedare. În 24 de ore, România, cea Mare, cea Întregită, cea de 1 Decembrie 1918 înceta să existe. Vestea a căzut ca un trăznet de-o parte și de alta a Prutului. Dacă bucureștenii se așezau în genunchi, pe stradă, la aflarea veștii și își înălțau ruga către cer, basarabenii știau că vin rușii, iar asta însemna pentru mulți sfârșitul. La 80 de ani de la cedarea Basarabiei, vă invităm în culisele Consiliului de Coroană, dar și printre amintirile primelor zile de înstrăinare ale basarabenilor. Printre istorii, povești și amintiri, aducem în prim-plan următoarele personaje: Mihai Viteazul, Baruțu Arghezi, Adolf Hitler, Valter Mărăcineanu, Frida Kahlo și dinastia Grimaldi. Ce au ele în comun? Numărul de iunie al revistei Historia.  Citiți numărul în format digital aici:  Cumpără Acum

Historia Special, nr. 31, Iunie 2020
Historia Special, nr. 31, Iunie 2020

Primul Război Mondial se sfârșise – doar bătălia de pe front, căci cea diplomatică abia începea, odată cu Conferința de Pace de la Paris din ianuarie 1919. Abia un an și jumătate mai târziu, pe 4 iunie 1920 marile puteri implicate în război semnau documentul prin care recunoșteau la nivel internațional unirea României cu Transilvania, respectiv noile granițe ale regatului. „Ardealul nu e numai inima României politice; priviți harta, Ardealul e inima României geografice!”, spunea Nicolae Titulescu. Fără semnarea Tratatului de la Trianon, sacrificiul românilor ce au murit în timpul Marelui Război ar fi fost în zadar.A fost un parcurs anevoios, care a necesitat iscusința unei delegații de politicieni și experți (de la geografi până la etnologi) – ședințe după ședințe, cu discursuri, documente, argumente; cu frustrări, dar și cu speranță. Iar peste toate acestea, Europa, dar mai ales România trebuia să facă fața noului dușman de la Est: bolșevismul. Despre tot acest parcurs, despre cele mai de seamă personalități care luptat pentru România Mare la masa tratativelor citiți în Historia Special, ediție aniversară de centenar.  Citiți revista în format digital:  Cumpără Acum