Thomas Masaryk, „președintele eliberator” al Cehoslovaciei

Thomas Masaryk, „președintele eliberator” al Cehoslovaciei

Tomas Masaryk a fost una dintre personalităţile marcante ale luptei pentru independenţa Cehoslovaciei în timpul Primului Război Mondial. Ideea sa iniţială a fost cea de reformare a politicii interne adoptate de către Imperiul Habsburgic – transformarea monarhiei într-un stat federal democratic –, însă a renunţat şi în timpul primei mari conflagraţii a susţinut abolirea monarhiei. Masaryk, împreună cu o întreagă echipă, s-au alăturat Aliaţilor, punând astfel umărul la destrămarea marelui Imperiu Austro-Ungar. Tomas Masaryk a rămas în istorie drept „Părintele eliberator”, el fiind fondatorul şi primul preşedinte al Cehoslovaciei.

Abonează-te la newsletter!
Introdu mai jos adresa ta de e-mail și apasă butonul "Trimite"

Historia, nr. 216, Ianuarie 2020

Historia, nr. 216, Ianuarie 2020

Primul număr Historia din 2020 este acum pe piaţă. Poveşti, portrete, istorii mari şi istorii mici, toate umplu paginile numărului de ianuarie pe care îl puteţi găsi la orice punct de distribuţie a presei (chioşcuri de ziare, punctele Inmedio şi benzinării), dar şi în format digital pe platforma paydemic.com.Mâinile sus! Banii sau viaţa? Tâlharii terorizau satele din perioada interbelică şi umpleau paginile ziarelor – cititorii urmăreau cu sufletul la gură adevărate seriale de aventuri, în care „eroii” erau bandiţi precum Niculiţă, Terente, Coroi, Berilă (al cărui nume a rămas în folclor pentru condamnarea lui la ocnă pe viaţă), Mantu şi alţii. Aşadar, tâlharii României Mari devin şi subiectul dosarului din această lună. Un text dinamic, cu peripeţii, bogat ilustrat (caricaturile din perioadă sunt teribil de amuzante) care pune sub lupă banda Tomescu-Munteanu.  Cumpără Acum

Historia Special, nr. 29, Decembrie 2019
Historia Special, nr. 29, Decembrie 2019

Brătienii au scris capitole importante din istoria ţării şi, în paginile care urmează, îl descoperim pe Ionel, fiul cel mare al lui Ion C. Brătianu, născut la moşia de la Florica pe 20 august 1864 şi dispărut, în mod neaşteptat, pe 24 noiembrie 1927, „în toată puterea unei vieţi strălucite”, la doar câteva luni după moartea unui alt artizan al Unirii, Regele Ferdinand I „Întregitorul”. Şi câte nu s-au întâmplat în acest interval – căci cei 63 de ani de viaţă ai lui Ionel Brătianu sunt chiar anii României, cu marile idealuri, marile cumpene (războiul) şi marile împliniri (desăvârşirea unităţii naţionale, bătălia pentru interesele româneşti la Paris, în 1919, reformele agrară şi electorală), dar şi cu vâltoarea vieţii politice a Regatului (Ionel e liderul Partidului Naţional-Liberal din 1909 până la moartea sa).Revista în format digital: Cumpără Acum