Yves Saint Laurent, ucenicul lui Dior

Yves Saint Laurent, ucenicul lui Dior

În anul 2008, când a murit – și sute de femei l-au condus pe ultimul drum, pe străzile Parisului –, Yves Saint Laurent a fost evocat drept ultimul mare couturier al Franței. A fost cel care a completat așa-zisa sfântă treime a modei franceze, alături de Coco Chanel și Christian Dior: cele trei nume care au definit și revoluționat garderoba femeii secolului XX.

Abonează-te la newsletter!
Introdu mai jos adresa ta de e-mail și apasă butonul "Trimite"

Historia, nr. 223, August 2020

Historia, nr. 223, August 2020

Este o ediție cu cifră rotundă, dureroasă pentru istoria României: 80 de ani de la Dictatul de la Viena, când România pierdea nordul Ardealului.Trecuseră doar două luni de la marea tragedie, cedarea Basarabiei, și România avea să fie lovită cumplit, din nou. Ungaria, cea care s-a simțit mereu neîndreptățită în urma Tratatului de la Trianon din 1920, profită de situația internațională, dar mai ales de afectele pe care politica externă precară a Regelui Carol al II-lea le avea și dă lovitura românilor. La 30 august 1940, România este obligată de către alianța germano-italiană se semneze Dictatul de la Viena: pierdea aproape jumătate din teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei.La 80 de ani de la semnarea odiosului act de la Viena, vă invităm să citiți despre faptele – întâlniri secrete, tratative inutile – și reacțiile – incompetență și lașitate – care au stat în spatele acestei tragedii.Puteți descoperi în ediția de august Historia un portret diplomatic al celui mai erudit domn al Țării Românești, Constantin Brâncoveanu – de la scrisori, înțelegeri, tratative și până la legende populare. Și pentru că vorbim de sânge nobil, vă spunem atât: în paginile acestui număr descoperiți una dintre cele mai frumoase povești de dragoste regale din Europa – una cu iz hollywoodian.Citiți aici în format digital: Cumpără Acum

Historia Special, nr. 31, Iunie 2020
Historia Special, nr. 31, Iunie 2020

Primul Război Mondial se sfârșise – doar bătălia de pe front, căci cea diplomatică abia începea, odată cu Conferința de Pace de la Paris din ianuarie 1919. Abia un an și jumătate mai târziu, pe 4 iunie 1920 marile puteri implicate în război semnau documentul prin care recunoșteau la nivel internațional unirea României cu Transilvania, respectiv noile granițe ale regatului. „Ardealul nu e numai inima României politice; priviți harta, Ardealul e inima României geografice!”, spunea Nicolae Titulescu. Fără semnarea Tratatului de la Trianon, sacrificiul românilor ce au murit în timpul Marelui Război ar fi fost în zadar.A fost un parcurs anevoios, care a necesitat iscusința unei delegații de politicieni și experți (de la geografi până la etnologi) – ședințe după ședințe, cu discursuri, documente, argumente; cu frustrări, dar și cu speranță. Iar peste toate acestea, Europa, dar mai ales România trebuia să facă fața noului dușman de la Est: bolșevismul. Despre tot acest parcurs, despre cele mai de seamă personalități care luptat pentru România Mare la masa tratativelor citiți în Historia Special, ediție aniversară de centenar.  Citiți revista în format digital:  Cumpără Acum