Noi explicații privind nebunia lui Henric al VIII-lea
Regele englez Henric al VIII-lea continua sa fie si in prezent unul din cei mai studiati suverani din istorie. Masurile luate de acesta cat mai ales viata sa controversata continua sa prezinte interes in randul istoricilor. Acestia au incercat sa o studieze sub diferite aspecte, precum ar fi starea de sanatate, ce ar fi putut influenta mai mult decat in mod obisnuit viata suveranului.
In timpul tineretii suveranul era un impatimit al sportului, dand dovada de o buna stare de sanatate. Insa la momentul mortii sale ajunsese sa cantareasca aproximativ 180 de kilograme, suferind de ulcer varicos, probleme la nivelul muscular ce ii afectau mobilitatea si chiar tulburari ale personlitatii manifestate prin paranoia, anxietate, depresie. Noi cercetari in acest sens sugereaza ca acestea ar fi fost provocate de catre un rar defect genetic. Acesta ar putea avea legatura atat cu tulburarile sale de personalitate, fiind cauza acestora, cat si repetatele sarcini pierdute de catre doua dintre sotiile regelui.
Tocmai acest aspect a atras atentia si a dus la o serie de cercetari asupra unor aspecte medicale mai putin intalnite in alte cercetari asupra bolilor regelui. Atat prima sotie a regelui, Catherine of Aragon, cat si cea de-a doua, Anne Boleyn au suferit de probleme obstretice, pierzand mai multe sarcini, de multe ori in stadiu inaintat. Pentru a incerca sa explice acest lucru, cercetatoarea Ciara Whitley, bioarheologist si colega sa Kyra Kramer, ofera o noua teorie:suveranul englez ar fi avut o grupa sanguina rara numita Kell pozitiv. Doar 9 % din populatia caucaziana ar apartine acestui grup. In termini medicali, daca o femeie ce are grupa sanguina Kell negativ ramane insarcinata cu un barbat ce este purtator de Kell negativ, acest lucru poate duce, in proportie de peste 50 % la reactii adverserse fata de fetusul in dezvoltare. Se intampla ca un copil nascut astfel sa nu aiba nicio problema medicala, dar in cursul urmatoarelor sarcini se pot intalni grave deficiente, ducand la pierderea lor, undeva intre saptamana 24 si cea de-a 28. Whitley afirma ca Anne Boleyn este un exemplu clasic in acest sens. Conform unor opinii, primul copil al lui Anne – viitoarea regina Elisabeta I – s-a nascut sanatoasa si fara complicatii. Desi inca sunt dispute asupra numarului de sarcini avute de catre Anne, se stie sigur ca aceasta a pierdut cea de-a doua si a treia sarcina la sase sau sapte luni. La randul sau, prima sotie, Catherine of Aragon, a pierdut mai multe sarcini, abia a cincea ducand la nasterea unei copil ce a trait- Printesa Mary.
In completarea problemei legate de grupa sanguina, cercetatoarele propun si ideea ca regele ar fi suferit si de o dereglare genetica numita Sindromul McLeod. Boala provocata afecteaza in general barbatii, se face simtita in jurul varstei de 40 de ani si are printre simptome probleme ale inimii, probleme legate de mobilitate si grave tulburari psihologice, inclusiv paranoia si declinul mental. Aceasta boala ar putea explica multe dintre suferintele fizice ale suveranului cat si transformarea sa intr-un suveran din ce in ce mai despotic.
Totusi, fara o evidenta genetica, nu este posibila certificarea unor astfel de teorii, sustine Retha Warniche, istoric la Universitatea de Stat din Arizona si autoarea volumului “The Rise and Fall of Anne Boleyn:Family Politics at the Court of Henry VIII.” Ea ofera alte explicatii privind sarcinile pierdute de catre cele doua. Pana spre sfarsitul secolului al XIX-lea, moasele nu isi spalau mainile iar in perioada lui Henric multi copii mureau inainte de a implini 15 ani. Cat despre Henric, dementa de care suferea poate explica schimbarile suferite. Lipsa exercitiului fizic, dupa o tinerete foarte activa, combinata cu un apetit ridicat, ar fi putut duce foarte usor la obezitatea suveranului si la bolile legate de aceasta.
Totusi teoria lui Catarina Whitley da o noua perspectiva asupra vietii suveranului englez, in a intelege motivele care au dus la importantele schimbari suverite de acesta.
