Autor 19498 vizualizări


1280 - Prima atestare documentară a orașului Sighișoara.

1467 - Bătălia de la Baia: Ștefan cel Mare a învins armatele maghiare conduse de regele Matei Corvin, care invadaseră Moldova.

După urcarea sa pe tron, Ştefan cel Mare a îmbunătăţit relaţiile cu Polonia, vecinul nordic al Moldovei, care, în anii anteriori, cunoscuseră momente de tensiune. Un asemenea gest a stârnit animozitatea regatului ungar, condus de Matia Corvin.

Relaţiile cu acesta au devenit şi mai tensionate după ce Petru Aron s-a refugiat în Transilvania (1460), fapt ce l-a determinat pe Ştefan să organizeze mai multe incursiuni militare la Vest de Carpaţi. Dar, cel mai important motiv de dispută a fost cetatea Chilia, cedată de Petru al II-lea, domnul Moldovei, lui Iancu de Hunedoara (1448). 

Ştefan cel Mare a atacat cetatea la 22 ianuarie 1462, dar încercarea s-a dovedit infructuoasă. Trei ani mai târziu, el a asediat şi cucerit Chilia, în care a instalat o puternică garnizoană. Moldova a câştigat o poziţie strategică şi comercială deosebită, fapt care a adâncit conflictul cu Ungaria, dar şi cu Poarta Otomana şi Ţara Românească.

Încercând să prevină o reacţie a regatului ungar, Ştefan cel Mare a sprijinit răscoala nobilimii şi a oraşelor din Transilvania împotriva regelui Matia Corvin din vara anului 1467. Răscoala a fost înăbuşită, iar regele ungar a decis organizarea unei expediţii militare la est de Carpaţi pentru a-l înlocui pe Ştefan de pe tron şi a readuce Moldova în sfera sa de influenţă.

Oastea lui Matia Corvin era superioară numeric şi sub aspectul înzestrării, dispunând, între altele de o numeroasă artilerie, inclusiv de asediu. Organizând o expediţie în plină iarnă, Matia Corvin a mizat pe realizarea surprizei, spre a nu-i da posibilitatea domnului moldovean să-şi concentreze forţele şi mijloacele şi să facă apel la oastea cea mare. El a hotărât să pătrundă la est de Carpaţi prin trecătoarea Oituz, să urmeze valea Siretului, să ocupe Suceava, capitala ţării şi să-l înlocuiască pe Ştefan de pe tron cu Petru Aron, pretendent care se găsea în oastea sa. Intuind planul adversarului, Ştefan a blocat toate trecătorile şi a trecut la apărarea strategică, fapt ce a implicat o permanentă hărţuire a forţelor invadatoare.

La 19 noiembrie 1467, după o săptămână de confruntări violente în trecătoarea Oituz, armata ungară a ajuns în Târgul Trotuşului. După ce a incendiat oraşul, forţele lui Matia Corvin s-au deplasat către Bacău, apoi la Roman, localitate unde a ajuns la 29 noiembrie. Aici, pentru a câştiga timp, Ştefan a iniţiat tratative cu adversarul său care nu au dus la niciun rezultat. Armata ungară a rămas în Roman până la 7 decembrie, de unde s-a îndreptat spre Baia, fostă capitală a Moldovei. În acea vreme, Baia era un târg prosper, unde exista o biserică catolică şi o colonie de saşi, ceea ce oferea condiţii relativ optime pentru cantonarea oastei ungare. Ştefan a hotărât să dea bătălia decisivă aici, întrucât nu dorea să-i ofere răgazul necesar regelui pentru organizarea asediului Sucevei, acţiune pentru care armata invadatoare dispunea de o artilerie puternică. De asemenea, până în acel moment, domnul moldovean a adoptat o atitudine defensivă, ceea ce a generat tendinţele centrifuge ale unor mari boieri.

În aceste condiţii, Ştefan şi-a deplasat forţele principale dislocate iniţial la sud-vest de Suceava în împrejurimile fostei capitale a ţării. Planul domnului moldovean prevedea realizarea unei manevre dublu învăluitoare, concomitent cu un atac frontal, care să prindă ca într-un cleşte forţele invadatoare. Având în vedere disproporţia de forţe, Ştefan a căutat să realizeze surprinderea, dar nu a reuşit, Matia Corvin fiind avertizat de un secui, care s-a întâlnit întâmplător cu o parte a cavaleriei moldoveneşti.

Cu toate acestea, Ştefan a atacat Baia, dându-i în prealabil foc. Bătălia a fost crâncenă, cu lupte de stradă nocturne şi cu pierderi importante de ambele părţi. Izvoarele moldoveneşti şi poloneze (Dlugosz este cel mai ilustrativ) vorbesc de o mare victorie a armatei moldoveneşti, regele însuşi fiind rănit în luptă de trei ori. Aceleaşi surse estimează că dacă a treia coloană, condusă de vornicul Crasneş, ar fi atacat împreună cu celelalte două, dezastrul armatei ungare ar fi fost complet. După bătălie, el a omorât, conform unui document polonez, pus în circulaţie de Şerban Papacostea, 24 de mari boieri, între care s-a aflat şi vornicul Crasneş, alţi 40 de rang inferior fiind traşi în ţeapă. În schimb, sursele ungureşti sau apropiate lui Matia Corvin subliniază marile pierderi ale oştii lui Ştefan, numai 5.000 din cei 12.000 de militari moldoveni scăpând cu viaţă.

1503 - S-a născut astrologul și medicul francez Nostradamus (Michel de Nostre-Dame) (d. 1566).

1542 - Prințesa Maria Stuart a devenit regina Maria I a Scoției.

1799 - A murit generalul George Washington, primul președinte al Statelor Unite ale Americii (n. 1732).

1861 - A murit prințul Albert, soțul reginei Victoria (n. 1819).

1869 - A fost inaugurată oficial clădirea Universității din București, construită între 1857-1869 după planurile arhitectului Alexandru Orăscu.


Clădirea Universității din București, la câțiva ani după inaugurare, într-o fotografie de Carol Popp de Szathmari. În prim-plan se vede Palatul Sutu, actualul sediu al Muzeului Municipiului București

1900 - Fizicianul Max Planck a publicat noua sa teorie despre natura energiei – teoria cuantelor – care va sta la baza fizicii moderne.

1910 - La Ussy-les-Moulineaux, lângă Paris, a avut loc primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacție, inventat și pilotat de Henri Coandă.

1911 - Exploratorul norvegian Roald Amundsen a devenit primul om care a ajuns la Polul Sud.


1918 - Pentru prima oară femeile din Marea Britanie au avut drept de vot la alegerile generale.

1918 - S-a născut actorul Radu Beligan, membru de onoare al Academiei Române (d. 2016).

1939 - Uniunea Sovietică a fost exclusă din Liga Națiunilor pentru invadarea Finlandei.

1946 - Adunarea Generala a ONU a ales orașul New York ca sediu permanent al ONU.

1972 - Eugene Cernan a fost ultima persoană care a pășit pe Lună, după ce el și Harrison Schmitt și-au încheiat misiunea Apollo 17.