Autor 13566 vizualizări


Homo neanderthalensis constituie un caz aparte în istoria homininilor. Această specie a fost atât de umană, după toate criteriile noastre omenești, încât poate fi considerată ca fiind o „omenire paralelă nouă”. Neandertalienii au fost, de fapt, „primii oameni”, odată ce au apărut înaintea speciei Homo sapiens.


Imaginea unui bărbat neandertalian, reconstruită după un craniu descoperit într-o peșteră de lângă orașul Altamura (Italia). Craniul datează de acum 150 000 de ani

Se consideră că neandertalienii au apărut pe teritoriul Eurasiei, posibil chiar în Europa (acum 600 000 de ani sau mai devreme), însă există și ipoteza că locul lor de origine ar fi în Africa. Ei posedau o constituție robustă și aveau un creier foarte voluminos (chiar mai mare decât al nostru), iar anumite trăsături faciale ale neandertalienilor se pare că au fost mai evoluate, oarecum mai „moderne” decât ale sapienșilor; în particular, sapienșii păstrează unele caracteristici arhaice proprii strămoșilor îndepărtați numiți Homo antecessor, în timp ce la neandertalieni au evoluat anumite aspecte morfologice noi. 

Neandertalienii erau vânători foarte abili și performanți, aplicau tehnici de vânătoare în grup, organizau ambuscade și foloseau sulițe cu care își loveau prada de la distanță scurtă [Gaudzinski-Windheuser et al., 2018]. Ei își îngropau morții, se presupune că practicau ritualuri sofisticate, protoreligioase, beneficiau de o viață socială complexă, confecționau locuințe primitive, din oase de animale mari, aveau probabil un limbaj bine dezvoltat și nu se exclude că erau apți să facă picturi murale. 


Pictură murală care, după toate evidențele, a fost creată de neandertalieni

Există indicii că neandertalienii puteau produce focul prin lovirea unor minerale care scot scântei, cum sunt cremenele și pirita [Sorensen et al., 2018]. Se presupune că neandertalienii utilizau și dioxidul de mangan, pentru aprinderea focului la temperaturi mai joase [Brittingham et al., 2019]


Neandertalieni în jurul unui rug

Au fost descoperite oase ale unor neandertalieni care au murit de bătrâneți grele, cu urme de boli și răni serioase pe corp, incapabili să se deplaseze, necum să vâneze pe cont propriu, cum e cazul bătrânului numit Nandy, al cărui schelet a fost dezgropat în situl Shanidar (Irak); acesta fusese orb de un ochi, avea mâna dreaptă schilodită, dinții stricați, suferea de paralizie și nu-i funcționa piciorul stâng, dar a ajuns la o vârstă înaintată, în mod clar datorită îngrijirilor pe care le primise din partea apropiaților săi. Deci, neandertalienii demonstrau altruism de grup, empatie și compasiune față de semenii înrudiți – niște trăsături psihice pe care noi le considerăm profund umane. 


Neandertalienii oferă ajutor unui camarad rănit în timpul vânătorii

Totuși, atât anatomic, cât și fiziologic, comportamental și prin modul de exprimare, neandertalienii erau substanțial deosebiți de noi. De exemplu, se vede cu ochiul liber că diferența dintre forma craniului de neandertalian și de sapiens e mai pronunțată decât diferențele craniene dintre populațiile umane contemporane, sau decât dintre cele două specii de cimpanzeu. Craniile neandertalienilor nu sunt similare nici cu cele ale sapienșilor din paleolitic [Harvati, 2003; Harvati et al., 2004]. Aceste diferențe anatomice ale craniului și ale proporțiilor scheletului la neandertalieni și la sapienși sunt vizibile încă de la naștere [Weaver et al., 2016]. Suntem, în mod clar, specii diferite. 


Diferența dintre un craniu de Homo sapiens (stânga) și unul de Homo neanderthalensis (dreapta). Craniul de sapiens are aspect globular, ceea ce reprezintă o caracteristică morfologică unică, nemaiîntâlnită la alți hominini; craniul și creierul rotund sunt trăsături evolutive pe care le-a dobândit doar specia noastră. Craniul de neandertalian e mai masiv, mai alungit, mai ales în zona occipitală și e nițel mai voluminos, însă e mai aplatizat, zona frontală e mai redusă, cu arcadele oculare proeminente, cu bărbia retrasă. Diferențele de morfologie craniană indică, în mod indirect, o diferență în psihicul și aptitudinile cognitive ale acestor doi hominini. 

Cranii de hominide. De la stânga la dreapta: sapiens, neandertalian, cimpanzeu obișnuit, cimpanzeu bonobo. Se vede clar că ambele cranii de cimpanzeu sunt foarte asemănătoare, totuși ele aparțin la două specii diferite (care s-au separat acum 2 milioane de ani). În schimb craniile de sapiens și de neandertalian sunt vădit deosebite (deși separarea s-a produs aproximativ 0,6-0,5 milioane de ani în urmă). Din aceste comparații constatăm că morfologic sapienșii și neandertalienii sunt mai deosebiți între ei decât alte specii de primate înrudite (cum sunt cimpanzeii). De asemenea, iese în evidență evoluția rapidă a arhitecturii craniene la sapienși. 

Fragment din cartea „Mozaicul Uman. Evoluția Omului și Originea Raselor”, de Dorian Furtună, doctor în biologie, etolog. Cartea poate fi găsită AICI.

Citește și: 

Soarta enigmatică a „hobbiților” care au trăit cu adevărat pe insula Flores

Alternativa europeană a evoluției umane 

Homo erectus – primii hominini care au depășit „rubiconul cerebral”

Leagănul omenirii: Care este originea omului și cine au fost strămoșii noștri?