Autor 23838 vizualizări


Printre homininii care au populat planeta acum câteva sute de mii de ani, deosebit de interesantă este istoria speciei Homo floresiensis, ale cărei rămăşiţe au fost găsite în Indonezia pe insula Flores. Din cauza staturii mici (de doar 1,1 metri), acest hominin este numit și „omul-hobbit” [Brown et al., 2004]. Craniul respectivului hominin este foarte mic, de doar 380 cm3 (ca la cimpanzei), dar anatomic se aseamănă atât de mult cu cel de Homo sapiens, încât la un moment dat s-a crezut că e vorba aici de o formă degenerată de sapiens (care suferea de microcefalie) [Jacob et al., 2006]

Potrivit datelor ştiinţifice mai aprofundate, Homo floresiensis este totuşi o specie aparte de hominine. Inițial, unii cercetători au presupus că provine de la o variaţie mai veche a speciei Homo erectus, care a populat Asia [Jungers et al., 2009; Lieberman, 2009; Kubo et al., 2013; Kaifu et al., 2015]. Alți autori indică asupra originii mult mai primitive a homininilor floresiensis, ei fiind apropiați de vechii Homo habilis [Argue et al., 2017]. S-ar putea ca floresiensis să se fi format direct în Africa, de unde acești hominini scunzi au migrat spre Asia. Însă e probabil ca originea lor să fie asiată, sub forma unei populaţii derivate din habiliși sau erectuși, care a reușit să traverseze o distanță maritimă impresionantă, apoi a rămas izolată pe insula Flores acum câteva zeci sau sute de mii de ani, luând calea unei evoluţii separate, cu micşorarea parametrilor corporali, aşa cum se întâmplă deseori în cazul animalelor insulare [Diniz-Filho, Raia, 2017]


Ipoteza originii asiate a „hobbiților” este parțial confirmată de faptul că în acea regiune au fost descoperite oseminte și ale altor hominini, chiar mai pitici și mult mai vechi decât floresiensis (de acum circa 700.000 de ani); poate că acești hominini pitici au fost strămoșii celor de pe insula Flores? [Bergh van den et al., 2016]. Dintre homininii asiatici misterioși, încă neidentificați, fac parte și indivizii care, acum circa 709.000 de ani, populau insula Luzon, din Filipine; știm despre existența lor datorită unui schelet de rinocer măcelărit și a uneltelor primitive de piatră pe care acei hominini le-au lăsat în urma lor [Ingicco et al., 2018]. Nu cunoaștem cine au fost ei, putem emite doar presupuneri, însă principalul candidat e Homo erectus; este enigmatic și modul în care au ajuns pe acea insulă: pe plută, duși de curenți, de un tsunami? Cert este că zona maritimă a Asiei de Sud-Est fusese populată de o varietate surprinzătoare de specimene, din rândul cărora putea proveni ramura floresiensis. 


Odată cu venirea primilor oameni moderni în acea regiune a globului, acum aproximativ 50.000 de ani, populația de Homo floresiensis a înregistrat un declin brusc; deși nu s-a stabilit cu exactitate când anume „omul-hobbit” a dispărut (legendele insularilor povestesc despre existența unor ființe scunde și păroase, numite Ebu gogo, care trăiau în peșterile de acolo acum câteva sute de ani). Nu este exclus că între sapienși și floresiensis a avut loc o competiție pentru resurse, pentru spațiul de trai, poate chiar s-au produs ciocniri interspecifice care au provocat colapsul acelei specii pitice originale [Sutikna et al., 2016]. În legendele despre Ebu gogo se spune că ultimii indivizi ai acelei populații fuseseră goniți într-o peșteră și incendiați [apud Дробышевский, 2017, p. 415]. Ar fi dezolant să constatăm vreodată că lucrurile au urmat, în realitate, un scenariu atât de tragic și... inuman.

Fragment din cartea „Mozaicul Uman. Evoluția Omului și Originea Raselor”, de Dorian Furtună, doctor în biologie, etolog. Cartea poate fi găsită AICI.

Citește și: 

Alternativa europeană a evoluției umane 

Homo erectus – primii hominini care au depășit „rubiconul cerebral”

Leagănul omenirii: Care este originea omului și cine au fost strămoșii noștri?