1358 - A început insurecția antifeudală a țărănimii franceze - „Jacqueria”.
1588 - Flota spaniolă „Invincibila Armada” a ridicat ancora din portul Lisabona îndreptându-se spre Canalul Mânecii, pentru a invada Marea Britanie.
1864 - A murit Simion Bărnuțiu, un principat de seamă la Revoluția de la 1848 (n. 1808).
1871 - Căderea Comunei din Paris.
1908 - S-a născut scriitorul englez Ian Fleming, creatorul celebrului personaj James Bond (d. 1964).
1940 - Belgia a capitulat în fața Germaniei naziste.
Planul de invadare a Franței, ”Fall Gelb” (Planul Galben), a fost semnat încă de pe data de 9 octombrie 1939, plan ce prevedea trecerea trupelor pe teritoriul Belgiei, Olandei si Luxemburgului. Data la care ar fi trebuit să înceapă a fost cea de 12 noiembrie, însă din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile și a unui eveniment nefast germanilor, acesta a fost amânat de 14 ori, până pe data de 10 mai 1940, data începerii propriu-zise a campaniei.
Acel eveniment nefast a constat în rătăcirea unui avion german, care, ulterior, a fost obligat să aterizeze la Mechelen-sur-Meuse, iar la bordul lui au fost găsite planurile de invadare a Belgiei. În orientarea ofensivei s-a ținut cont de faptul că nu trebuia să li se permită francezilor accesul în zona Ruhr, astfel că trebuiau devansați în Belgia și în Olanda. Hitler considera că, după ce Germania va învinge, nu se va mai pune problema că neutralitatea Belgiei a fost încălcată în vederea obținerii scopului german, afirmând chiar că va lăsa soarta Germaniei ”în mâinile Providenței.”
Pentru invadarea Franței, s-a pus în practică o reluare a planului Schlieffen din Primul Război Mondial, de încercuire a frontului francez prin Belgia, Olanda și Luxemburg.
În vederea stabilirii planului de atac asupra Belgiei, s-a dorit o reluare parțială a planului Schlieffen, apoi, după ce rezistența belgiană va fi distrusă, vor porni spre fluviul Somme. Generalii Fuhrer-ului au preconizat că armatele belgiene nu pot fi distruse în urma unei singure bătălii și chiar și Hitler și-a dat seama ca îi vor sta în cale o mulțime de obstacole, astfel că a luat în calcul un atac asupra Sedanului, iar Manstein l-a transformat într-un adevărat plan de atac.
Acesta, numit Sichelschnitt, în traducere ”lovitura de coasă”, păstrează elemente ale planului Schlieffen, fiind chiar considerat o reelaborare a acestuia. Manstein considera că punctul nevralgic al francezilor este extremitatea nord-vestică a liniei Maginot și că aici ar fi trebuit aplicată violența. Apoi, traversarea Munților Ardeni, cu toate că asta ar fi adus momente extrem de dificile armatei germane, ar fi deschis calea catre Paris și spre Marea Mânecii. Printr-o desfășurare a frontului de vest în formă de seceră, englezii și francezii puteau fi prinși ca într-un snop. Francezii nu și-au dat seama de planul Germaniei naziste, iar atacurile din Ardeni i-au luat prin surprindere.
În ciuda faptului că acestă ofensivă a Germaniei părea una complicată, structura acesteia era destul de simplă, urmărind spargerea defensivei belgiene și atragerea francezilor pe teritoriul belgian și olandez, apoi urma un atac în Ardeni cu scopul de a distruge linia francezilor de pe Meuse și spre a înainta spre Marea Mânecii, în vederea distrugerii Aliaților.
Pentru o traversare mai facilă a Ardenilor, germanii urmăreau ca fortificațiile belgiene de la frontieră să fie distruse, însă nu au ținut cont de faptul că cele trei poduri de pe Canalul Albert erau bine protejate și, mai ales, minate, iar belgienii au venit pe poziții în noaptea de 9 spre 10 mai. Cu toate acestea, planoarele ce au parașutat 300 de soldați germani i-a luat prin surprindere pe belgieni, iar cei dintâi au reușit să cucerească două poduri cu o foarte mare precizie, încât au rămas intacte.
Pe 10 mai, belgienii au fost induși în eroare de parașutarea a 10 manechine, iar pe 11 mai, generalul Eben Emael s-a predat. A doua zi, belgienii au început retragerea, retragere ce a durat 2 zile, timp în care încă mai erau urmăriți și atacați de avioanele nemțești Stukas. Cu toate acestea, 8 divizii rămân aproape intacte și se vor alătura celor franceze și britanice, care începeau să sosească spre Gembloux, unde, pe 13 mai, a început o nouă bătălie, în care francezii, cu toate că erau în inferioritate în ceea ce privea armamentul, au reușit să reziste și, pe 15 mai, au reușit să-și reia pozițiile, între Gembloux și Wavre.
Armata germană a trecut Munții Ardeni, neîntâmpinând forțe franceze
La confluența dintre fluviul Meuse și Canalul Ardenilor se afla localitatea Sedan, zonă controlată de francezi prin 2 armate, armata II și armata IX. Începutul bătăliei nu a fost favorabil pentru francezi, întrucât pe 10 mai, dimineața, aparatele aflate la sol au fost distruse în urma unui bombardament. Tactica Aliaților era de a întârzia atacurile germane, permițându-le, astfel, trupelor să ajungă în pozițiile de defensivă. Se estima ca această manevră să dureze 5 zile, întrucât credeau că și trupele nemțești se vor mișca încet.
Însă, rezultatul distrugerilor a fost stoparea înaintării franceze, în situația în care belgienii considerau că pentru întârzierea germanilor era nevoie de o zi, pe când francezii considerau că e nevoie de 5 zile, ceea ce a dus la un rezultat catastrofal. Pentru germani, traversarea Ardenilor nu a înregistrat mari dificultăți, întrucât francezii nu ocupaseră nicio poziție, neavând forța necesară de a le bloca trecerea. Două panzerdivizii aflate sub comanda lui von Kleist va distruge fără prea mari eforturi o divizie franceză de cavalerie ușoară și o brigadă de cavalerie.
Pe 12 mai, trupele germane au ajuns pe fluviul Meuse, următoarea mișcare fiind o bătălie în acel loc. De asemenea, periferiile estice ale Sedanului au fost cucerite. Această bătălie a fost un eșec pentru francezi, fiind urmată de evenimente surprinzătoare, precum dezertarea în masă a multora dintre combatanți. Era clar, moralul francezilor era la pământ.
Frontul francez a fost distrus definitiv pe data de 16 mai, iar trupele germane au pornit spre Marea Mânecii. S-a spus că înfrângerea Franței era inevitabilă, colonelul Lyet a afirmat că ”bătălia era pierdută chiar înainte de atacul neprevăzut de la Sedan”.
Franța se afla într-o situație extrem de grea și de nefavorabilă, astfel că Paul Reynard i-a numit la guvernare pe Georges Mandel și pe mareșalul Petain. De asemenea, și generalul Gamelin a fost înlocuit cu generalul Weygand.
Și belgienii urmau să aibă o soartă asemănătoare, întrucât bătălia de la Courtrai, din 24 mai, a adus, câteva zile mai târziu, mai exact pe 27 mai, capitularea. Aceștia au cerut ajutor englezilor, însă aceștia nu si-au dat silința în ceea ce privea situația Belgiei. După acest eveniment, britanicii au acționat în conformitate cu planul Dynamo, ce presupunea evacuarea forțelor ce se aflau în apropiere de Dunkerque. Prin portul Dunkerque puteau trece doar maximum 4.500 de persoane, iar în timp ce evacuarea avea loc, bombardierele germane au atacat acest port. Cu toate acestea, forțele aliate au reușit retragerea, 330.000 de oameni fiind transportați în Marea Britanie.
1963 - A murit prozatorul Ion Agârbiceanu, membru al Academiei Române (n. 1882).
1970 - A murit Iuliu Hossu, episcop unit de Gherla, al cărui nume se leagă de Unirea de la Alba Iulia (n. 30 ianuarie 1885).
1977 - A fost inaugurat Muzeul Tropaeum Traiani și replica monumentului triumfal roman de la Adamclisi, restaurat de un grup de specialiști români.
1987 - Mathias Rust, un tânăr vest-german care a violat spațiul aerian al URSS la bordul unui avion de mici dimensiuni, a aterizat în Piața Roșie din Moscova.
