Autor 7441 vizualizări


1564 - S-a născut poetul și dramaturgul englez Christopher Marlowe (d. 1593).

1794 - Palatul regal Christianborg din Copenhaga a fost distrus de un incendiu. Reconstrucția a durat până în 1828 dar clădirea nu a mai fost folosită ca reședință regală, devenind sediul al Parlamentului danez.


1802 - S-a născut scriitorul francez Victor Hugo (d. 1885).

1815 - Napoleon Bonaparte a evadat de pe Insula Elba, unde fusese exilat cu un an în urmă.

1848 - A fost proclamată a doua republică franceză.

1935 - Adolf Hitler a semnat un decret care autoriza înființarea Reich Luftwaffe, al treilea serviciu militar german, alături de Armata și Marina Reich-ului.

1940 - A murit pictorul Nicolae Tonitza (n. 1886).

1952 - Premierul britanic Winston Churchill a anunțat că Marea Britanie deține bomba atomică.

1988 - Guvernul SUA a publicat o declarație prin care anunța că intenționează retragerea clauzei națiunii celei mai favorizate, acordată României în 1975. În replică, Nicolae Ceaușescu a anunțat Washington-ul că România renunță la clauza națiunii celei mai favorizate în relațiile cu SUA.

Clauza națiunii celei mai favorizate era un adevărat test în relațiile economice bilaterale, acordarea ei fiind însoțită și de alte beneficii economice de mare însemnătate pentru România, precum credite cu dobânzi mici, acces la tehnologie avansată etc. Ea a fost acordată României, pentru prima dată în 1975, în conformitate cu prevederile amendamentului Jackson-Vanik adus Legii Comerțului din 1974, care condiționa acest favor de dreptul la libera circulație a cetățenilor țării beneficiare. Clauza trebuia reînnoită anual de către președintele Statelor Unite, dar fiecare dintre cele două Camere ale Congresului puteau anula hotărârea președintelui prin votarea unei rezoluții de dezaprobare într-o perioadă de 90 de zile de la data când i s-a adus la cunoștință această hotărâre. 

Respectarea drepturilor omului condiționa clauza

Obiectivele politicii americane față de țările blocului sovietic au fost reafirmate în timpul călătoriilor secretarului de stat al SUA, George Shultz, în țările Tratatului de la Varșovia. El i-a avertizat pe liderii comuniști că respectarea drepturilor omului a devenit piatra de încercare în raporturile cu Statele Unite. În timpul întâlnirilor bilaterale, oficialii americani au precizat problemele concrete care stârneau nemulțumiri peste ocean.

Astfel, lui Erich Honecker i-a fost transmisă „dorința” Casei Albe de a înceta recurgerea la forță împotriva cetățenilor RDG, care încercau să treacă în Vest; liderului bulgar Todor Jivkov i-a fost reamintită rugămintea de a renunța la persecutarea minorității turce; generalului Wojciech Jaruzelski i s-a cerut să discute cu „Solidaritatea” și Biserica catolică; în discuțiile cu Nicolae Ceaușescu au fost evocate problemele minorității maghiare, nevoia respectării dreptului la libera circulație și la libertatea religioasă, mai cu seamă a cultelor neoprotestante.

Prima schimbare radicală după 1975 a atitudinii Congresului SUA față de acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate României a avut loc la 1 noiembrie 1985, când senatorii Paul Trible (republican din partea statului Virginia) și William Armstrong (republican din partea statului Colorado) au introdus în Senatul Congresului SUA rezoluția S.1817 în care, acuzând disprețul față de libertățile religioase și oprimarea minorităților, au solicitat suspendarea temporară, pe termen de șase luni, a statutului privelegiat al României.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe marginea rezoluției, Senatul a adoptat prin consens o moțiune, care a condamnat guvernul român pentru represiunea „barbară și respingătoare” la care își supunea propriul popor, și a solicitat ca Statele Unite să adopte un rol activ în respectul drepturilor omului și al libertăților religioase în România. De asemenea, se cerea președintelui SUA ca, în luarea deciziei,” dacă să mai recomande sau nu prelungirea statutului clauzei pentru România” să aibă în vedere situația de fapt din România.

1985 – atenționarea regimului Ceaușescu de către americani

La 15 decembrie 1985, secretarul de stat al SUA, George Shultz, a efectuat o vizită în București. El i-a transmis lui Nicolae Ceaușescu un mesaj scris din partea lui Ronald Reagan, în care i se atrăgea atenția că România poate pierde clauza națiunii celei mai favorizate, dacă nu întreprinde eforturi serioase de îmbunătățire a situației drepturilor omului. Un punct esențial l-a constituit cererea părții americane privind importul în România și distribuirea Bibliilor și a altor materiale cu caracter religios, precum și atenuarea anumitor măsuri administrative împotriva grupărilor religioase nerecunoscute.

Ceaușescu nu a luat act de avertismentul președintelui Reagan, privitor la posibila deteriorare a relațiile româno- americane, care se aflau oricum într-un impas serios. El a respins criticile părții americane referitoare la situația drepturilor omului și le-a considerat opera unor „grupuri de interese speciale”. Liderul român susținea că drepturile omului în viziunea sa – dreptul la muncă, la o viață liberă și demnă, la participarea directă la viața economică și socială în condiții depline și egale – erau asigurate în România, iar „legarea drepturilor omului de problema emigrării fiind cu totul nepotrivită”.

Accentuarea cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu și hotărârea României de a achita rapid datoriile externe au condus la o reducere a exporturilor americane către țara noastră cu aproape două treimi, diminuându-se astfel și sprijinul companiilor americane pentru obținerea clauzei națiunii celei mai favorizate – sprijin indispensabil pentru contracararea opozanților, care invocau amendamentul Jackson-Vanik. În audierile din Congres, privind reînnoirea anuală a clauzei pentru România, au fost introduse în discuție chestiunea drepturilor omului, situația minorității maghiare, libertatea religioasă, importul de Biblii pentru cultele neoprotestante, etc.

Devenea tot mai evident că, în politica Statelor Unite, accentul se deplasase de la interesul pentru politica „disidentă” a României în cadrul Organizației Tratatului de la Varșovia la încercarea de a impune regimului comunist de la București acceptarea unui set de drepturi democratice elementare. Ignorarea de către partea română a cererilor Washingtonului a dus la încordarea raporturilor bilaterale.

În 1988, clauza națiunii celei mai favorizate acordata de SUA României din 1975 în baza amendamentului Jackson-Vanick, era compromisă din cauza politicii regimului comunist de îngrădire a emigrărilor din România și a încălcării tot mai fățise a drepturilor omului. Înainte ca Statele Unite ale Americii sa facă publica hotărârea de a nu mai acorda României clauza, Nicolae Ceaușescu a anunțat Washingtonul cu vanitatea-i cunoscuta ca renunță la acest avantaj. 

Foto sus: Primirea la Casa Albă a lui Nicolae Ceauşescu de către preşedintele S.U.A., Richard Nixon, în octombrie 1970 (© „Fototeca online a comunismului românesc” cota: 91/1970)

2001 - Talibanii au dinamitat două statui uriașe ce-l reprezentau pe Buddha în Bamiyan, Afghanistan.