Autor 1440 vizualizări


1699 - Prima diplomă leopoldină ce recunoștea clerului greco-catolic aceleași privilegii de care se bucurau și preoții catolici.

1923 - Mormântul faraonului Tutankamon a fost inclus în circuitul turistic egiptean.

1935 - S-a născut cântărețul și actorul american Sonny Bono, faimos pentru cuplu muzical creat alături de soția sa, Cher, în anii '60 (d. 1998).


1942 - S-a născut fostul dictator nord-coreean Kim Jong-il, fiul lui Kim Ir Sen (d. 2011).

1959 - Fidel Castro a preluat conducerea Cubei, ocupând funcția de prim-ministru. 

La 16 februarie 1959, Castro a fost numit premier al Cubei. În aprilie a vizitat SUA pentru a se întâlni cu vice-preşedintele Richard Nixon . Nixon l-a displăcut instant. Castro a continuat să călătorească în Canada, Trinidad, Brazilia, Uruguay şi Argentina. A participat la conferinţa de la Buenos Aires unde a propus fără success emiterea unui Plan Marshall pentru America Latină de 30 de miliarde de dolari.

În mai 1959, prima sa realizare ca premier a fost semnarea legii primei reforme agrare, stabilind 402 hectare pe cap de locuitor, interzicând străinilor să deţină proprietăţi în Cuba. De atunci, a început epoca de tristă amintire pentru Cuba:comunismul, o epocă a economiei planificate, a izolaţionismului, a dictaturii unui om asupra maselor, a egalităţii în sărăcie. Proprietarii bogaţi au fost alienaţi, în schimb muncitorii de rând fiind protejaţi şi susţinuţi să trăiască egali în sărăcie. Castro s-a numit însuşi preşedinte al Industriei Naţionale a Turismului. A încercat fără succes să facă publicitate unui “paradis tropical lipsit de rasism ” pentru a-i încuraja pe turiştii afro-americani să-i viziteze ţară. Salariile judecătorilor şi politicienilor au fost reduse. În martie 1959, Castro a declarat chirii pentru cei care plăteau mai puţin de 100 dolari pe luna.

Deşi refuză să-şi catalogheze regimul ca fiind unul socialist, a numit marxişti în poziţii cheie, ca Che Guevara, guvernator al Băncii Centrale, Ministru al Industriei, Pedro Luis Diaz Lanz în poziţia de comandant al aviaţiei.În urmă unui conflict cu preşedintele Urrutia, 500 000 de suporteri ai lui Castro i-au înconjurat palatul prezidenţial. Urrutia a fost nevoit să demisioneze. Castro a continuat că premier să conducă ţara cu o mâna de fier, numindu-l pe marxistul Osvaldo Dorticos ca preşedinte.

Castro a încercat să impună proiecte sociale pentru a ridica nivelul de trăi. S-a axat pe reformarea educaţiei, multe clase de şcoală fiind deschise în primele 30 de luni de când a venit Castro la putere. Educaţia primară oferea şi un program de studiu şi muncă, elevii fiind obligaţi ca pe lângă timpul alocat studiului să participe şi la o activitate productivă.

Sistemul sanitar a fost naţionalizat şi extins, multe policlinici fiind deschise în zonele rurale oferind tratament medical gratuit. S-a impus vaccinarea gratuită a copiilor pentru a reduce rata mortalităţii infantile. Apoi, Castro a implementat un program social prin care dezvolta infrastructura. 600 de mile de drumuri au fost construite în primele 6 luni de guvernare şi 300 de milioane de dolari au fost cheltuiţi pentru proiecte sanitare şi pe aprovizionarea apei potabile. Peste 800 de locuinţe au fost construite în fiecare lună în primii ani de guvernare. S-au deschis centre speciale pentru copii cu dizabilităţi şi bătrâni.

1968 - România a renunțat la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni și raioane și a reînființat unitatea administrativ-teritorială tradițională: județul; au fost organizate 39 de județe, plus municipiul București.