Top 10 lucruri de ştiut despre ... Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti

Autor 4214 vizualizări


Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Bucureşti are o istorie recentă. Mulţi dintre studenţii bucureşteni, şi nu numai, obişnuiesc să vină la BCU (cum este numită Biblioteca Centrală cel mai adesea) pentru a pătrunde în universul cărţilor şi pentru a se documenta.

  1. La 3 mai 1891, Regele Carol I, într-o scrisoare adresată Preşedintelui Consiliului de Miniştrii, îşi declara „dorinţa de a înfiinţa un aşezământ spre binele tinerimii universitare de la toate facultăţile din ţară, înzestrat cu o bibliotecă întotdeauna deschisă”. Acest moment poate fi considerat un adevărat act de întemeiere a Bibliotecii centrale universitare, denumită „Fundaţia Carol I” în perioada 1895-1948.
  2. Concepţia edificiului a fost încredinţată arhitectului francez Paul Gottereau, autor al Palatului Case de Depuneri şi Economii şi al vechiului Palat Regal. Lucrările încep în 1891 şi vor fi finalizate până în 1893. Următorii doi ani, până în 1895, aveau să fie dedicaţi dotării şi amenajării clădirii.
  3. La 14 martie 1895 Regel Carol I a inaugurat Fundaţia Universitară ce avea să-i poarte numele. Vreme de 50 ani, Fundaţia a contribuit la formarea elitei intelectuale româneşti, îndeosebi printr-o activitate susţinută de acordare de subvenţii, premii de încurajare, burse studenţilor, cercetătorilor merituoşi şi prin tipărirea unor lucrări valoroase, a tezelor de licenţă sau de doctorat.
  4. În 1911, sub coordonarea aceluiaşi arhitect începe extinderea localului. Edificiul este dat în folosinţă la 9 mai 1914 şi va deveni la scurt timp un reper edilitar al Bucureştiului.Biblioteca va beneficia de un amfiteatru de peste 500 de locuri, cu 4 săli de lectură şi depozite;avea o organizare şi o dotare de nivel european, fiind un adevărat forum în care cercetarea şi studiul erau încurajate şi puteau excela.
  5. Aula Fundaţiei Universitare va găzdui o serie de activităţi culturale, în special în perioada celor două Războaie Mondiale, dintre care menţionăm:1925:Prima Conferinţă a bibliotecarilor;1931-1933:Grupările culturale Forum, Poesis, Criterion au organizat conferinţe şi simpozioane reunind multe dintre personalităţile vremii. Astfel, Biblioteca va deveni un punct de referinţă în universul spiritual bucureştean. Prestigiul Fundaţiei şi al viitoarei Biblioteci Universitare “Carol I” din Bucureşti va fi întărit şi de numele unor mari scriitori, profesori universitari, animatori culturali, care au funcţionat ca bibliotecari:G.Dem Teodorescu, Şt.O. Iosif, Al. Tzigara Samurcaş (director al bibliotecii între 1899 şi 1946), Mircea Florian, C. Rădulescu Motru, Ion Clopoţel, C. Vădescu-Racoasa, Mircea Tomescu.
  6. În 1948, prin Decret nr.136, Fundaţia Carol I este desfiinţată ca instituţie particulară şi ia fiinţă Biblioteca Centrală Universitară “C.I. Parhon” din Bucureşti, care îşi organizează activitatea în funcţie de necesităţile învăţământului superior, restructurat în urma reformei învăţământului, iar în 1963, biblioteca devine şi centru naţional de dotare cu publicaţii româneşti a lectoratelor de limbă, literatură şi civilizaţie română din străinătate.
  7. Revoluţia din 1989 a venit cu un incendiu devastator pentru bibliotecă. Peste 500.000 de volume au fost pierdute (12.000 volume de carte bibliofilă, 52 din biblioteca lui Eminescu), numeroase ex-librisuri, hărţi vechi şi aproape 3700 de manuscrise aparţinând unor mari personalităţi ale culturii române între care Eminescu, Maiorescu, I.L. Caragiale, G. Coşbuc, L. Blaga, M. Eliade. În aprilie 1990, sub egida UNESCO, Directoratul General Federico Mayor face apel către toate guvernele, organizaţiile, instituţiile politice, de a participa la recontrucţia şi modernizarea bibliotecii. Datorită impresionantei solidarităţi umane, în numai câţiva ani, cu excepţia documentelor unicat, prin schimburi şi donaţii, cea mai mare parte a fondului de publicaţii avea să fie reîntregită. S-au primit donaţii de peste 100.000 de volume de la persoane şi instituţii din ţară şi peste 800.000 de volume de peste hotare. Efortul reconstrucţiei are ca principală orientare proiectul de extindere şi modernizare a complexului arhitectonic. În proiectul de extindere, complexul arhitectonic al Bibliotecii se compune din 3 corpuri, integrând alături de palatul Fundaţiei, clădirea fostei Bănci Dacia-România (distrusă în acelaşi incendiu din decembrie 1989) şi viitoarea construcţie a corpului Boema.
  8. Necesara extindere a localului are la bază o mai veche idee şi iniţiativă a istoricului Nicolae Iorga, care în anul 1931, în vederea aceluiaşi scop, sub tutela Ministerului Instrucţiunii Publice, a achiziţionat 1600 mp lângă clădirile Fundaţiei Universitare. Cu toate neajunsurile provizioratului, între 1990 şi 2000, Unitatea Centrală şi-a continuat activitatea publică în ansamblul de clădiri din Calea Plevnei nr.59, desfăşurând în continuare servicii de bibliotecă.
  9. În noiembrie 2001 are loc redeschiderea Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti (Unitatea Centrală). La eveniment au participat numeroase personalităţi ale lumii politice şi culturale, atât din ţară cât şi din străinătate. În martie 2005 este redeschisă Biblioteca de Istorie. În mai 2006 are loc inaugurarea plăcii comemorative referitoare la completarea denumirii Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” În prezent, Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti este o structură biblioteconomică integrată, formată dintr-o unitate centrală cu profil enciclopedic, 12 biblioteci filiale specializate, funcţionând pe lângă facultăţile Universităţii din Bucureşti, două biblioteci de cămine studenţeşti, o bibliotecă filială în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi o bibliotecă în cadrul Muzeului de Istorie Naţională “Grigore Antipa”. Din punct de vedere administrativ, Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti este o instituţie cu personalitate juridică şi este subordonată direct Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Întregul complex biblioteconomic oferă servicii specializate Universităţii din Bucureşti prin filialele sale şi este în acelaşi timp accesibil tuturor studenţilor, profesorilor, cercetătorilor din capitala ţării. Colecţiile Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti totalizează 2.063.103 unităţi de înregistrare, cuprinzând o tipologie documentară diversă (cărţi, publicaţii seriale, manuscrise, microcopii, materiale audiovizuale, alte categorii de colecţii).
  10. La 10 Mai 1939, în Piaţa Palatului din Bucureşti, Carol al II-lea dezvelea statuia ecvestră a lui Carol I, unchiul şi predecesorul său pe tronul României. Statuia, maiestuasă, superbă, o armonie de forme robuste, era opera celebrului Mestrovič, sculptorul din Belgrad, care împodobise capitala României cu atâtea opere de artă. Monumentul realizat în bronz, a rezistat până în 1948, când a fost distrus de comunişti. Primăria municipiului Bucureşti a ridicat pe vechiul amplasament din faţa Bibliotecii Centrale Universitare, în Piaţa Revoluţiei, o statuie ecvestră din bronz, a lui Carol I, pe un soclu din granit, opera de artă plastică a sculptorului Florin Codre, lucrare finalizată în anul 2010. Monumentul ridicat pe vechiul amplasament din Piaţa Revoluţiei a fost dezvelit de principesa Margareta pe data de 6 decembrie 2010. Spaţiul unde este amplasat monumentul, cel dintre Biblioteca Centrală şi Palatul Regal, nu a suferit modificări importante faţă de perioada când aici era situată statuia distrusă în 1948.