Ion Ionescu, un Iorga al istoriei construcțiilor

Există în viață momente deosebite, de neuitat, rare, care se dovedesc hotărâtoare pentru decenii întregi și ne modelează comportarea. Un astfel de moment a fost pentru mine întâlnirea1 cu inginerul Emil Prager. Și în mod deosebit o zi de la începutul lui noiembrie 1984. Se hotărâse în octombrie să se opereze de cataractă. Deși mulți l-au sfătuit să nu facă o asemenea operație, la venerabila vârstă de 96 de ani, dânsul a înțeles să-și asume riscul, așa cum își asumase riscurile meseriei de constructor, de-a lungul unei vieți.