Autor 47490 vizualizări


Mama lui Byron a fost anunţată de o prezicătoare că pruncul ei nou-născut va muri la vârsta de 37 de ani, prevestire eronată cu numai un an. Însă prezicătoarea nu a menţionat că decesul acestuia va fi înconjurat de un scandal sexual ce va produce atât de multă senzaţie, încât i se va refuza înmormântarea în Catedrala Westminster.

Simbolul întruchipat al romantismului, George Gordon Byron a creat prin poezia sa “eroul byronian”:un tânăr misterios, talentat şi singuratic, ce ascunde sfidător un păcat teribil.

Byron avea din abundenţă astfel de păcate, printre care atracţia faţă de băieţi puberi (ideea întreţinerii de relaţii sexuale cu bărbaţi adulţi îi repugna), apelarea la prostituate (două sute, conform propriilor mărturisiri), şi încălcarea tabuului sexual suprem, incestul, el seducându-şi sora vitregă căsătorită, Augusta Leigh, relaţie din care a rezultat o fiică, Medora.

De-a lungul vieţii, Byron, un bărbat îndesat de 1, 73 m înălţime, s-a luptat permanent cu obezitatea. La 17 ani a început cursurile Universităţii din Cambridge, cântărind 96 de kilograme şi fiind, astfel, cel mai greu băiat din clasa lui. Pentru a-şi menţine greutatea la un nivel rezonabil la maturitate, ţinea frecvent post, lua medicamente narcotice pentru a slăbi şi urma un regim sec cu biscuiţi tari şi orez, înghiţiţi cu apă gazoasă sau vin îndoit cu apă.

Marele poet si amant avea două “diformităţi”, cea mai cunoscută fiind un picior strâmb, dreptul, pe care încerca să şi-l ascundă cu pantof special. Cea de-a doua diformitate, dezvăluită publicului în urma autopsiei sale, era un “organ sexual cu o dezvoltare relativ anormală [a se citi, mare]“.

Excesele sexuale ale lui Byron aproape l-au răpus. În timpul celor trei ani petrecuţi la Trinity College, s-a îndrăgostit de coristul John Edleson, având în acelaşi timp două amante, făcându-şi de cap în fiecare noapte cu prostituate şi aproape distrugându-şi sănătatea cu laudanum, un drog halucinogen obţinut din tinctură de opiu. El îşi măsura sentimentele pure – pentru o contesă italiană în vârstă de 19 ani – într-un mod ciudat:“Nu m-am culcat cu nicio târfă în această jumătate de an”.

Adevăratul său declin a început în toamna anului 1823, când s-a îmbolnăvit de malarie. Aflat în Grecia pentru a-i ajuta pe patrioţii greci în răscoala lor împotriva turcilor, Byron a fost cuprins de friguri şi de febră. Medicii săi, nereuşind să se pună de acord asupra bolii de care suferea, i-au extras sânge, aplicându-i lipitori pe tâmple.

Byron nu s-a mai însănătoşit niciodată complet. La 9 aprilie 1824 se îmbolnăveşte grav şi se stinge peste zece zile, sfârşitul fiindu-i grăbit de lipsa de îngrijire medicală competentă.

Trupul său a fost trimis înapoi în Anglia natală, pe care o părăsise ca urmare a ameninţării izbucnirii mai multor scandaluri. El fusese acuzat de sodomizarea violentă a soţiei sale în ultima lună de sarcină a acesteia, de tentativa de viol asupra unei fete de 13 ani, fiica lui Lady Oxford, şi de o aventură amoroasă cu bătrâna Lady Melbourne, soacra uneia dintre fostele lui amante, Lady Caroline Lamb, care mărturisea cândva în jurnalul său că acest poet chipeş era “nebun, rău şi periculos să-l cunoşti”.

Charles Panati, Cartea sfârşiturilor, Ed. Orizonturi, Bucureşti, 2005

sursa:http://istoriiregasite.wordpress.com/2012/02/07/lordul-byron-poet-si-amant/