Antoine Lavoisier, părintele chimiei moderne jpeg

Antoine Lavoisier, părintele chimiei moderne

📁 Biografii
Autor: Scientia.ro

Chimia are un rol foarte important în viaţa noastră. Dar cum s-a ajuns la asta? Cine a deschis porţile către o lume în care chimia are un un rol vital în existenţa noastră? Ei bine, acel om este Antoine Laurent Lavoisier, un chimist francez cu o mulţime de idei măreţe.

Chimia are un rol foarte important în viaţa noastră. Nici nu mai trebuie menţionat cât de mult ne ciocnim de ea în viaţa de zi cu zi. Fabricarea medicamentelor, alimentelor, a obiectelor de uz casnic, iată doar o fracţiune din domeniile în care chimia are aplicaţii. Pur şi simplu depindem de ea. Dar cum s-a ajuns la asta? Cine a deschis porţile către o lume în care chimia are un un rol vital în existenţa noastră? Ei bine, acel om este Antoine Laurent Lavoisier, un chimist francez cu o mulţime de idei măreţe, idei pe care le-a pus în aplicare, fiind astfel primul care a păşit pe teritoriul chimiei moderne.

Antoine-Laurent de Lavoisier, fiul avocatului Jean-Antoine Lavoisier şi al lui Emilie Punctis, s-a născut la data de 26 august 1743 în Paris (Franţa). El provenea dintr-o familie bogată, la vârsta de cinci ani moştenind o sumă considerabilă în urma morţii mamei sale. A studiat chimia, botanica, matematica şi astronomia la Colegiul Mazarin din 1754 până în 1761.

Prima sa lucrare în domeniul chimiei a apărut în anul 1764, iar în anul 1767 a lucrat împreună cu Jean-Étienne Guettard, un mineralog francez, la un studiu geologic. Pe baza unui eseu şi a cercetărilor făcute de-a lungul timpului, Lavoisier a fost ales ca membru al Academiei Franceze de Ştiinţe la vârsta de numai 25 de ani.

Deşi pare destul de ciudat pentru noi, Lavoisier s-a însurat cu o fată de doar 13 ani, pe când el avea 28 de ani. Fata, Marie-Anne Pierrette Paulze, s-a dovedit a fi un ajutor de nădejde pentru soţul său, traducând documente din engleză şi ilustrând cărţile scrise de Lavoisier. De asemenea, ea a editat şi publicat memoriile lui Lavoisier.

Lavoisier a deţinut de-a lungul timpului mai multe funcţii. În anul 1776 a condus cercetările în ceea ce priveşte praful de puşcă, în 1790 a fost ales ca membru în comisia care a stabilit sistemul standard de măsurare, introducând Sistemul Metric, iar în 1791 a fost pus în funcţia de şef al trezoreriei.

Deoarece lucra pentru Ferme Générale, o companie ce colecta impozite în interesul regelui, Lavoisier a fost condamnat la moarte pentru trădare de către revoluţionarii francezi. A fost judecat, condamnat şi ghilotinat pe data de 8 mai 1794.

După moartea acestui mare chimist, matematicianul Joseph Louis de Lagrange a spus următorul lucru::"Tăierea acelui cap a durat doar o clipită, dar nici într-o sută de ani nu va apărea un altul la fel".

Restul articolului pe Scientia.ro