Autor 36135 vizualizări


Justin Capră a murit luni seară, la 82 de ani, la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti. Inventator profilic şi vizionar, creatorul rucsacului-zburător, o idee preluată de NASA pentru deplasările intercapsulare ale cosmonauţilor, şi al maşinii care consuma 0, 5 litri la suta de kilometri, Justin Capră a încercat să dărâme bariere şi mentalităţi.

Dacă s-ar fi născut în altă ţară şi pe alt continent, altundeva decât în Prahova, la Măgureni (22 februarie 1933), Justin Capră ar fi fost unul dintre inginerii şi fizicienii preţioşi ai unui laborator sofisticat în care se pun la cale cele mai noi invenţii ale lumii moderne.

Justin Capră nu a fost însă de acord cu acest scenariu, nici după cele opt decenii de viaţă. „De meserie, eu sunt român, iar la asta eu nu voi renunţa niciodată, chiar dacă cei din jur te privesc ca pe un tataie ţicnit“, spunea, de câte ori avea ocazia, Justin Capră. Ar fi putut să lucreze în Germania sau Italia, dar a refuzat.

Unul dintre cei mai prolifici inventatori ai României, inginer, profesor, fizician şi filosof, Justin Capră a fascinat prin genialitatea invenţiilor, dar şi prin mesajele pe care le transmitea ascultărilor, de câte ori avea ocazia. Despre maşinile zilelor noastre, de exemplu, spunea că sunt inutile fie doar pentru faptul că sunt concepute cu o greutate de minimum o tonă pentru a transporta un om de 70-80 de kilograme. „Îmi dau seama că automobilele mele nu se pot realiza acum. Ce s-ar întâmpla dacă maşinile ar merge cu 0, 5 litri de combustibil la suta de kilometri? S-ar închide fabrici, oamenii ar deveni şomeri şi ar ajunge pe stradă. Timpul invenţiilor mele nu este acum. Dar va veni...“, era crezul lui Justin Capră, crez pe care l-a expus şi la Ploieşti, în 2012, la ultima sa expoziţie din oraş.

Mare parte a efortului creator s-a îndreptat către rezolvarea acestei probleme, deplasarea cu un vehicul care să consume puţin. În 1949-1950, a construit un dispozitiv cu motor, care pornea la o simplă comandă verbală. „Ajungea să-i spun «Porneşte!» şi motorul, huruind, se punea în mişcare“. În 1955 construieşte automobilul Virgilius cu două roţi, prima invenţie omologată ca atare. Echipat cu un motor de avion, avea 105 CP, atingea 300 km/oră şi cântărea 250 kg.

Apoi, în 1973 creează prima Soleta, cea mai mică maşină din lume, urmată de o serie de prototipuri, diferite între ele prin greutate, viteză maximă şi consum de benzină la suta de kilometri. Construieşte mai multe prototipuri de maşini şi motorete alimentate de acumulatori, preocupându-se, în special, de creşterea randamentului şi scăderea greutăţii.

Între 2007-2008 realizează împreună cu un grup de prieteni, Marian Velcea şi Alex Munteanu, lansează Oblio 3C, la a XI-a ediţie a Târgului Inventika din Bucureşti, şi Troty, primul „vehicul la purtător“. Este un triciclu pliabil echipat cu motor electric integrat în butucul roţii de direcţie (motor-roată), un răspuns imaginat de autori la problemele traficului urban. Din păcate, prototipurile, multe gândite şi meşterite la Filipeştii de Pădure, Prahova, acolo unde s-a retras în ultimii ani de viaţă pentru linişte, într-o căsuţă cu verandă, nu au fost produse niciodată în serie.

Citeste mai mult:adev.ro/nifxdf

""