Autor 57248 vizualizări


Gala Dali sau simplu Gala, o femeie misterioasă, o soţie puternică, o mamă distantă, o femeie de afaceri, o muză. Multiple roluri, o singură femeie, Gala. De-a lungul vieţii, Gala a reuuşit, cu o uşurinţă de invidiat, să atragă privirile lacome ale artiştilor vremii.

Postura care a evidenţiat-o poate cel mai mult sau cel puţin care i-a adus recunoaştere larg răspândită a fost cea de muză a artistului şi omului, Salvador Dali. Gala nu a încetat nici un moment să-şi surprindă soţul

Momentul întâlniri

Anul 1929 va marca întâlnirea dintre Gala şi Salvador Dali şi totodată pătrunderea în universul dalinian a celei mai importante surse de inspiraţie. De acum încolo Dali o va considera pe Gala şi pe sine ca un tot, semnându-şi tablourile Gala/Dali, anulând dualitatea freudaniană dintre masculin şi feminin şi punând capăt căutării sale permanente a andronigiei perfecte, a contopuirii cu celălalt, căci el a realizat-o în Gala/Dali.

Originea Galei

În legătură cu originile Galei, pe numele ei Elena Dimitrievna Diakonova, există diferite variante. Astfel, în diferite biografii, ea se naşte în 1893 la Vieuille, apoi în 1894 la Bona, apoi în 1895 la McGirk sau la Kazan sau la Moscova. Se spune apoi că tatăl ei a ar fi murit şi că ea ar fi fost crescută de un tată adoptiv, un avocat bogat. Bărbatul are grijă de cei patru fraţi:Vadim, Nicolai, Gala şi Lidia. Într-o altă versiune, tatăl bun dispare în Siberia pentru a căuta aur. De asemenea, se aude că Galei nu îi place numele de Diakonova, deoarece la Moscova ar fi fost un nume obişnuit purtat de evrei şi de aceea ea a dat de înţeles că ar proveni dintr-o familie aristocratică rusă;după altă versiune, Elena este fiica unor ţigani chirchizi, a cărei familie a trăit o viaţă tumultoasă în Urali, căutând aur în râuri. Gala susţine că tatăl ei adoptiv a abuzat sexual de ea. Apoi s-ar fi aflat că tatăl adoptiv ar fi fost de fapt tatăl ei bun şi că mama ei, a trăi în concubinaj cu un bărbat, bărbat care era de fapt tatăl copiilor ei. Prin urmare şi tatăl Galei.


La Kazan fiind fată nu are voie să studieze. După alte surse ar fi studiat la Moscova la Universitatea pentru femei. Odată, a povestit că tatăl ei, ţigan chirchiz, îşi adăpa caii cu şampanie când găseau un bulgăre de aur în apele îngheţate ale unui râu Siberian. A fost un copil bolnăvicios, famila ei având destui bani pentru a o trimite la un sanatoriu.

În Elveţia, tratându-se de tuberculoză îl cunoaşte pe Paul Grindel, care mai târziu îşi va lua numele de Paul Eluard şi care va deveni soţul ei. Împreună cei doi vor avea o fată, Cecile, însă relaţia Galei cu fata ei va fi întotdeauna una distantă şi rece.

După război, începe cu Eluard să facă comerţ cu obiecte de artă, obţinând câştiguri importante. Gala dispune de un fin simţ artistic şi de competenţă şi este o excelentă femeie de afaceri. Cu Dali va deveni comerciantă “par excellence”, negociindu-l pe pictor, într-un mod necunoscut până atunci.

Gala şi Dali

Alături de Eluard, Gala se implică în mişcarea suprareaslistă. Pătrunderea în lumea suprarelistă o va apropria şi de mai tânărul artist Salvador Dali care după cinci ani de relaţie, în 1934 îi devine soţ. Luis Romero scria:“Se îndrăgostise de Gala încă dinainte. Înainte de a o vedea. Era îndrăgostit de iubire, îndrăgostit de sine însuşi, şi vrea să se proiecteze în ceva unic, deosebit, covârşitor. Înainte de toate, asta s-a întamplat doar în imaginaţia sa, prinzând contur abia după aceea, devenind viaţă şi realitate permanentă:asta era Gala.”

Toate pseudoiubirile lui Dali prinseră viaţă în Gala. Ea era vie, reală, era Gala cea care reuşise să îl scoată pe artist din singurătatea în care Dali trăise până atunci.

Muza Gala

Gala nu a devenit numai partenera de viaţă a artistului, ci şi muza acestuia. Ea se înalţă, devine salvarea sa, inspiraţia sa, muza care trăieşte şi care îi arată drumul, mergând înaintea lui. Dragostea nedefinită din copilăria lui Dali nu mai este înabuşită, ea a “înviat”, muza a fost în sfârşit eliberată, a luat formă umană şi devine vie în arta sa. Gala este o parte a operei soţului ei, Salvador Dali. Ea îşi doreşte acest lucru. Reuşeşte, în calitate de obiect-model, să participe la elaborarea artei sale. Îi devine prin asta subiect-în lucrările artistice ale lui Dali.

Este reprezentată în lucrări precum “The Madonna of Port Lligat”, “Imperial Monument to the Child-Woman, Gala ”, “Memory of the Child-Woman”, „The Angelus of Gala”, „Gala and "The Angelus" of Millet before the Imminent Arrival of the Conical Anamorphoses”, „William Tell and Gradiva”, „The Old Age of William Tell”, „The Discovery of America by Christopher Columbus”, „The Ecumenical Council”, „Corpus Hypercubus”, „Galatea of the Spheres”, dar nu numai.

 


Bibliografie
Genzmer, Herbert, Dali&Gala, Editura Paralela 45, Piteşti, 2003
Estrella, Diego, Querida Gala, Las Vidas ocultas de Gala Dali, Espasa Forum, Madrid, 2003
Weyers, Frank, Salvador Dali, Like and Work, Koenemann, f.a.
Klingsohr-Leroy, Cathrin, Surrealism, Editura Tachen, Koln London Los Angeles, Madrid Paris Tokio, 2007
 

""