Autor 2420 vizualizări


Friedrich August von Hayek (8 mai 1899 - 23 martie 1992) a fost un economist și filozof austriac, cel mai bine cunoscut pentru viziunea sa clasic liberalistă, caracterizată prin apărarea pieței libere și respingerea economiei centralizate. Cea mai cunoscută carte a sa este „Drumul către servitute”1.

A câștigat împreună cu economistul și sociologul suedez, Gunnar Myrdal, premiul Nobel pentru activitatea de pionierat dusă în definirea teoriei banilor și fluctuațiilor economice, precum și pentru analiza interdependenței fenomenelor economice sociale și instituționale2

Principalele cercetări ale lui Hayek în economie s-au centrat pe capital, pe bani și pe ciclul de afaceri. El este influențat de ideea lui Ludwig von Mises de a aplica utilitatea marginală3 valorii banilor, din lucrarea acestuia, „Teoria banilor și a creditului” (1912). Hayek a folosit această lucrare drept punct de pornire pentru propriile sale interpretări ale ciclului de afaceri. Hayek a dezvoltat interpretarea sa în ceea ce avea să devină Teoria austriacă a ciclului de afaceri și a explicat pe larg această teorie în lucrarea „Teoria monetară și ciclul schimbului” (1929). În această lucrare, Hayek a propus implicarea banilor în originile ciclului de afaceri.

Idei principale & lucrări importante

Cercetarea lui Hayek s-a bazat pe conceptul lui Eugen Böhm von Bawerk de perioadă medie de producție și pe cel al efectelor politicilor monetare asupra acestei perioade. În lucrarea „Utilizarea cunoștințelor în societate” (1945), Hayek a susținut că o instituție a statului precum o bancă centrală nu poate pe de o parte să posede informații relevante ce ar putea ajuta fluxul monetar, iar pe de alta să folosească aceste informații în mod eficient4.

Lionel Robbins, care își asumase poziția la cârma Școlii Economice din Londra, căutând o nouă perspectivă asupra sistemului economic pentru a schimba orientarea derivată din lucrările lui Alfred Marshall, îl invită pe Friedrich Hayek la London School of Economics (LSE), atras fiind de noutatea ideilor economistului austriac. În 1931, Hayek, proaspăt instalat la LSE, critică lucrarea lui Keynes, „Tratat asupra banilor” (1930). Pentru Keynes, șomajul și resursele neutilizate sunt cauzate de lipsa unei cereri eficiente, dar pentru Hayek, acestea sunt rezultatul dobânzilor joase ținute la acest nivel în mod artificial de către bănci5.

Hayek a publicat prelegerile sale de la LSE într-un volum numit „Prețuri și Producție”. Lucrarea sa a atras foarte multe critici, în special din partea economistului britanic John Maynard Keynes6. Se zvonea, chiar, că lucrarea lui Hayek a fost una dintre lucrările care au creat cel mai mare val de dezbateri pe marginea subiectului prezentat. Hayek a continuat să cerceteze aspectul monetar al economiei și teoria capitalului, revizuind ideile sale legate de relația dintre ciclurile de credit și structura capitalului. Rezultatul au fost lucrările sale „Profit, dobândă și investiție” (1939) și „Teoria Pură a capitalului” (1941). Reputația sa de economist căzuse atât de mult, încât aceste lucrări nu au fost luate în seamă, mai deloc7.

Hayek nu a mai produs analiza asupra dinamicii capitalului, așa cum promisese în lucrarea sa „Teoria Pură a capitalului”. După 1941, a continuat să publice lucrări în domenii precum filozofia politică, teoria dreptului și psihologie, dar rar în cel al macroeconomiei. La Universitatea din Chicago, Hayek nu a făcut parte din departamentul economic și nici nu a influențat renașterea teoriei neoclasice asupra economiei. În 1974, când a împărțit Premiul Nobel cu Myrdal, acesta a spus că a împărțit premiul cu un ideolog, referindu-se la Hayek8.

Pornind de la lucrările de început ale lui Mises, dar și ale altor personalități din domeniul științei economice, Hayek a argumentat că în timp ce într-un sistem economic centralizat un individ sau un grup de indivizi se ocupă cu distribuirea resurselor, acești planificatori nu vor dispune niciodată de informația necesară pentru a duce la bun sfârșit planul într-un mod eficient. Acest argument, propus inițial de Max Weber susține că pentru utilizarea și schimbarea eficientă a resurselor este necesară folosirea mecanismului de preț pe o piață liberă. În 1935, Hayek publică „Planificare economică colectivă”, o colecție de lucrări dintr-o dezbatere anterioară inițiată de Mises. Hayek a inclus și lucrarea lui Mises în care acesta susținea că planificarea rațională era imposibilă într-un sistem socialist.

Anumiți socialiști convinși au replicat invocând Teoria generală a echilibrului, teorie care în opina acestora descalifica opinia lui Mises. Aceștia susțineau că dacă anumite prețuri alese de către conducătorii socialiști erau greșite, s-ar dezvolta penurii, lucru care ar semnaliza acestora necesitatea schimbării prețurilor inițiale. Prin intermediul unei astfel de metode, aproape ca în situația dintr-o piață liberă, o economie socialistă ar putea să imite eficiența unui sistem de piață liber, evitând totodată multe din problemele acestuia9.

Hayek a contracarat această viziune într-o serie de lucrări. În „Economie și cunoștințe” (1937), acesta evidențiază faptul că Teoria standard a echilibrului pornește de la ideea că cei aflați la conducere au informațiile complete și corecte. În lumea adevărată, în schimb, indivizi diferiți au bucăți diferite de informații și mai presus de toate, unele din lucrurile pe care aceștia le cred sunt greșite10.

Criticarea perspectivelor colectiviste

Hayek a fost o personalitate academică importantă a secolului XX care a criticat colectivismul. Hayek a argumentat că toate formele colectivismului, chiar și acelea bazate pe cooperare voluntară, pot fi susținute doar prin implicarea unei autorități centrale de un anume tip. În perspectiva lui Hayek, rolul central al statului ar trebui să fie acela de supervizor al bunei implementări legislative. Cu alte cuvinte, autoritățile trebuie să mențină statul de drept (rule of law), reducând, totodată, numărul de intervenții arbitrare. În cea mai populară lucrare a sa, „Drumul către servitute” (1944), dar și în alte lucrări ulterioare, Hayek susține că socialismul are nevoie de o economie centrală planificată, și că o astfel de planificare duce către totalitarism.

Hayek insistă că o autoritate centrală planificatoare ar trebui să fie înzestrată cu puteri ce ar afecta și controla viața socială, pentru că acele cunoștințe necesare pentru planificarea centralizată sunt dezordonate și ar trebui aduse sub control. Deși Hayek admite că statul trebuie să creeze legi la nivel central, alți cercetători au evidențiat că această afirmație contrazice argumentele sale despre rolul judecătorilor în descoperirea legii, sugerând că Hayek ar fi susținut crearea de servicii legale descentralizate. Tot Hayek a scris despre stat că poate juca un rol în economie, mai precis în realizarea unei plase de siguranță.


Lucrările lui Hayek ce privesc teoria alegerii, bunuri nepermanente și resurse potențial permanente, reprezintă un punct de diviziune central în lucrările sale din aria macroeconomiei. Lucrările lui Hayek privitoare la planificarea centralizată, teoria ciclului de schimb și divizarea cunoștințelor și adaptarea antreprenorială, diferă foarte mult de cele ale economiștilor ce urmează tradiția lui John Maynard Keynes precum și de cele ale cercetătorilor care urmează tradiția lui Abba Lerner11; 12.

Hayek considera sistemul prețurilor libere o invenție inconștientă, adică, rezultatul activității omului dar nu al proiectării sale. Conceptul lui Hayek asupra pieței și ordinii spontane a devenit, recent, argumentul ce susține în mod larg politica neintervenționistă. Sistemul ce se află la baza rețelei de informații implică procese și comenzi dinamice, operate în cadrul unui plan ce nu este gestionat de o minte conștientă. Pe scurt, pentru Hayek, modul de desfășurare al pieței, în condițiile neimplicării statului pentru dirijare economică, este spontan, necoordonat de o autoritate sau lege centrală. Piața este, în acest caz, rezultatul activității individuale. Fiecare participant, prin activitatea sa instinctivă, contribuie, inevitabil, la buna funcționare a pieței13.

Existența unei forme a programelor de securitate socială „plaselor de siguranță” este pentru Hayek o necesitate indubitabilă, dar numai în serviciul acelora care au nevoie de protecție împotriva unor situații dificile. Hayek se poziționa în favoarea ajutoarelor sociale din partea statului, considerând aceasta ca fiind datoria primordială a acelor state care ating un nivel al bogăției și dezvoltării economice. Acesta explică în lucrarea sa, „Drumul către servitute”, pe larg, opinia personală vizavi de programele de securitate socială.

Alte domenii importante de activitate

Dincolo de timpul acordat studiului economiei, Friedrich Hayek a influențat un număr semnificativ de discipline, conexe sau nu cu domeniul economic. Spre exemplu, în domeniu filozofiei științei, Hayek a încercat să demonstreze cum un număr de doctrine populare și convingeri aveau origine comună în interpretarea greșită a științelor sociale. Hayek a criticat destul de dur ceea ce el a numit „științism” (scientism), o percepere greșită a metodelor științei, forțată, în mod abuziv, asupra științelor sociale. Asocierea eronată este de fapt legătura realizată între dorința de a atribui orice aserțiune din domeniul științelor sociale unei relații compuse, în mod liniar, din două variabile. În lucrarea sa „Contrarevoluție” (1952), Hayek observă faptul că științele matematice încearcă să „dezumanizeze” științele sociale, pentru a obține rezultate controlate, obiective.


Lucrarea sa „Ordinea simțurilor” (1952), care poate fi văzută ca o continuare a lucrării „Contrarevoluție”, Hayek aduce in discuție ordinea senzorială pe care o experimentăm și pe care științele naturale au evidențiat-o. Descrie creierul ca un sistem complex, ce se poate auto-organiza, totodată clasificând ierarhic, o rețea de legături la nivel neuronal. Acest model de gândire dezvoltat înainte de cercetările sale economice a influențat teoriile și munca unor oameni de știință din domenii precum: neuroștiința, științele cognitive, știința tehnicii de calcul, behaviorismul, sau psihologia evoluționistă14.

În a doua parte a carierei sale, Hayek, a realizat un număr de cercetări asupra filozofiei sociale și politice, pe care le-a pus în legătură cu teoria limitelor cunoștințelor umane și cu ideea ordinii spontane în instituții sociale. El susține ideea unei societăți organizate în jurul unei ordini a pieței, în care aparatul de stat este angajat în mod exclusiv pentru a pune în aplicare ordinea legală, legile fiind necesare pentru buna funcționare a pieței libere. Deși Hayek credea în societățile conduse de lege, considera, simultan, redistribuirile guvernamentale ale profitului și capitalului ca o intruziune de neacceptat asupra libertăților individuale. Pentru el, un stat care se implică în dirijarea pieței libere este un stat care limitează, implicit, drepturile și libertățile cetățenilor săi15.

Note:

1. Encyclopedia Britannica – F.A. Hayek: https://www.britannica.com/biography/F-A-Hayek  accesat în data de 17.11.2018.
2. The Nobel Prize – The Sveriges Riksbank Prize in Economic Sciences in Memory of Alfred Nobel 1974: https://www.nobelprize.org/prizes/economic-sciences/1974/summary/  accesat în data de 17.11.2018.
3. Utilitatea marginală (Um) poate fi definită ca suplimentul de utilitate ce decurge din consumarea unei doze suplimentare dintr-un bun (X), sau raportul suplimentului de utilitate totală la suplimentul de consum din acelasi produs.
4. Social Democracy for the 21st Century: A Realist Alternative to the Modern Left – Hayek’s Prices and Production (1935), Lecture I: A summary: http://socialdemocracy21stcentury.blogspot.com/2014/10/hayeks-prices-and-production-1935.html  accesat în data de 17.11.2018.
5. MisesInstitute – Reflections of the Pure Theory of Money of Mr. J.M. Keynes: https://mises.org/library/reflections-pure-theory-money-mr-jm-keynes accesat în data de 17.11.2018.
6. Bruce Caldwel, An Intellectual Biography of F.A. Hayek, Chicago, The University of Chicago Press, 2004, p. 179.
7. Libertarianism.org – The Worst on Top: A Biography of Friedrich Hayek: https://www.libertarianism.org/publications/essays/worst-top-biography-friedrich-hayek accesat în data de 17.11.2018.
8. Auburn.edu – F.A. Hayek as ”Mr. Fluctooations” In Defense of Hayek’s ”Technical Economics”: http://www.auburn.edu/~garriro/amagi.htm accesat în data de 17.11.2018.
9. F.A. Hayek, Collectivist Economic Planning, London, Routledge & Kegan Paul Ltd., 1963, pp. 1-41.
10. MRUniversity – Hayek on Economics and Knowledge: https://www.mruniversity.com/courses/great-economists-classical-economics-and-its-forerunners/hayek-economics-and-knowledge-summary accesat în data de 18.11.2018.
11. Abba Lerner a fost un economist britanic, născut în Basarabia, student al lui Frierich Hayek și dezvoltator, printre altele, al unui tip e socialism de piață caracterizat prin descentralizarea proporțională a prețurilor pieței. 
12. F.A. Hayek, The Pure Theory of Capital, Auburn, The Ludwig von Mises Institute, 2009, p. 90.
13. Online Library of Liberty – Adam Ferguson, An Essay on the History of Civil Society [1767]: https://oll.libertyfund.org/titles/ferguson-an-essay-on-the-history-of-civil-society accesat în data de 19.11.2018.
14. MisesInstitue – Biography of F. A. Hayek (1899-1992): https://mises.org/library/biography-f-hayek-1899-1992 accesat în data de 21.11.2018.
15. Stanford Encyclopedia of Philosophy – Friedrich Hayek: https://plato.stanford.edu/entries/friedrich-hayek/ accesata în data de 21.11.2018.

Bibliografie

Scrisă

    • CALDWELL, Bruce, An Intellectual Biography of F.A. Hayek, Chicago, The University of Chicago Press, 2004.
    • HAYEK, F.A., Collectivist Economic Planning, London, Routledge & Kegan Paul Ltd., 1963.
    • HAYEK, F.A., Prices and Production and Other Works, Auburn, Ludwig von Mises Institute, 2008.
    • HAYEK, F.A., The Pure Theory of Capital, Auburn, The Ludwig von Mises Institute, 2009.
    • HAYEK, F.A., The Road to Serfdom, London, Routledge, 2006.

Online

    • The Nobel Prize – The Sveriges Riksbank Prize in Economic Sciences in Memory of Alfred Nobel 1974: https://www.nobelprize.org/prizes/economic-sciences/1974/summary/  accesat în data de 17.11.2018.
    • MisesInstitute – Hayek and the Nobel Prize: https://mises.org/library/hayek-and-nobel-prize  accesat în data de 17.11.2018.
    • MisesInstitute – The First World War Deeply Affected a Generation of Austrian Economists: https://mises.org/wire/first-world-war-deeply-affected-generation-austrian-economists  accesat în data de 17.11.2018.
    • Wikipedia – Friedrich Hayek: https://en.wikipedia.org/wiki/Friedrich_Hayek#Notable_works  accesat în data de 17.11.2018.
    • Social Democracy for the 21st Century: A Realist Alternative to the Modern Left – Hayek’s Prices and Production (1935), Lecture I: A summary: http://socialdemocracy21stcentury.blogspot.com/2014/10/hayeks-prices-and-production-1935.html  accesat în data de 17.11.2018.
    • MisesInstitute – Reflections of the Pure Theory of Money of Mr. J.M. Keynes: https://mises.org/library/reflections-pure-theory-money-mr-jm-keynes  accesat în data de 17.11.2018.
    • Libertarianism.org – The Worst on Top: A Biography of Friedrich Hayek: https://www.libertarianism.org/publications/essays/worst-top-biography-friedrich-hayek  accesat în data de 17.11.2018.
    • Auburn.edu – F.A. Hayek as ”Mr. Fluctooations” In Defense of Hayek’s ”Technical Economics”: http://www.auburn.edu/~garriro/amagi.htm  accesat în data de 17.11.2018.
    • MRUniversity – Hayek on Economics and Knowledge: https://www.mruniversity.com/courses/great-economists-classical-economics-and-its-forerunners/hayek-economics-and-knowledge-summary  accesat în data de 18.11.2018.
    • The Library of Economics and Liberty – The Use of Knowledge in Society: https://www.econlib.org/library/Essays/hykKnw.html  accesat în data de 18.11.2018.
    • The Nobel Prize – Friedrich von Hayek: https://www.nobelprize.org/prizes/economic-sciences/1974/hayek/facts/  accesat în data de 18.11.2018.
    • The Wahington Post – Hayek on Social Insurance: http://voices.washingtonpost.com/ezra-klein/2010/07/hayek_on_social_insurance.html  accesat în data de 19.11.2018.
    • Online Library of Liberty – Adam Ferguson, An Essay on the History of Civil Society [1767]: https://oll.libertyfund.org/titles/ferguson-an-essay-on-the-history-of-civil-society  accesat în data de 19.11.2018.
    • MisesInstitute – The Road to Serfdom: https://mises.org/library/road-serfdom-0  accesat în data de 20.11.2018.
    • Amazon.com – Books: Friedrich A. Von Hayek: https://www.amazon.com/Books-Friedrich-Von-Hayek/s?ie=UTF8&page=1&rh=n%3A283155%2Cp_27%3AFriedrich%20A.%20Von%20Hayek  accesat în data de 20.11.2018.
    • MisesInstitue – Biography of F. A. Hayek (1899-1992): https://mises.org/library/biography-f-hayek-1899-1992  accesat în data de 21.11.2018.
    • Stanford Encyclopedia of Philosophy – Friedrich Hayek: https://plato.stanford.edu/entries/friedrich-hayek/  accesata în data de 21.11.2018.
    • OpenDemocracy – Friedrich Hayek: in defence of dictatorship: https://www.opendemocracy.net/benjamin-selwyn/friedrich-hayek-dictatorship  accesat în data de 21.11.2018Cato Institute – 25 Years Later, Is It Still the Hayek Century?: https://www.cato.org/blog/25-years-later-it-still-hayek-century  accesat în data de 21.11.2018.
    • Centre for Policy Studies – Hayek and Thatcher: https://www.cps.org.uk/blog/q/date/2012/09/11/hayek-and-thatcher/  accesat în data de 21.11.2018.
    • Hayekcenter.org: Quotes on Hayek & the Triumph of the Liberal Order: http://www.hayekcenter.org/friedrichhayek/qs-20th.htm  accesat în data de 21.11.2018.
    • Cato Institute – 25 Years Later, Is It Still the Hayek Century?: https://www.cato.org/blog/25-years-later-it-still-hayek-century accesat în data de 21.11.2018