Cine a fost Vlad Georgescu, istoricul eliminat de Securitate

Autor 16399 vizualizări


Vlad Georgescu (n. la Bucureşti, la 20 octombrie 1937-d. 13 noiembrie 1988), istoric, ziarist, între anii 1983-1988, directorul Departamentului românesc al postului de radio Europa Liberă.

Vlad Georgescu s-a născut la Bucureşti, într-o familie de boieri. Un bunic din partea tatălui, generalul I. Georgescu, fusese aghiotant al regelui Carol I, iar un bunic din partea mamei, R. M. Porumbaru, a fost un important membru al Partidului Naţional Liberal, ministru de externe (între anii 1914-1917) şi apoi fusese preşedinte al Senatului României, în perioada de dinaintea instalării dictaturilor.

Vlad Georgescu a urmat şcoala la Liceul Sf. Sava/Nicolae Bălcescu, fiind pasionat de istorie. În ciuda opreliştilor, a reuşit să intre şi să absolve Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti.

La încheierea studiilor universitate a fost repartizat cercetător la Muzeul Româno-Rus. Când Muzeul Româno-Rus a fost desfiinţat, în 1963, Vlad Georgescu a fost transferat la Institutul de Studii Sud-Est Europene.

S-a stabilit în Occident în 1979, după ce în 1977 a fost ţinut în arest timp de două luni, sub acuzaţia de trădare, în urma redactării unei lucrări de istorie critice la adresa regimului. A devenit colaborator, apoi director al Serviciului românesc la postul de radio Europa Liberă.

A predat cursuri de istorie la mai multe universități americane:University of California, Los Angeles (1967-1968), University Columbia, New York (1973), University of Maryland şi Rutgers University. 

Autor a numeroase studii și cărți, între care:Din corespondenţa diplomatică a Ţării Romîneşti, Muzeul Romîno-Rus, Bucureşti, 1962, 268 p.;Political ideas and the Enlightenment in the Romanian principalities (1750-1831), Boulder (East European Quarterly), New York (Columbia University Press), 1971;Ideile politice şi iluminismul în principatele române (1750-1831), Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1972;Politică şi istorie:cazul comuniştilor români 1944-1977, editura Jon Dumitru (colecţia Clio fără mască), München, 1981 (republicată în câteva ediţii în România, după 1990), 158 p.;Istoria românilor de la origini pînă în zilele noastre, München, 1984, 394 p. (ed. a III-a, Editura Humanitas, Bucureşti, 1992);Istoria ideilor politice româneşti, editura Jon Dumitru (colecţia Clio fără mască), München, 1987;Romania anilor '80, editura Jon Dumitru (colecţia Clio fără mască), München, 1994, 254 p.

A încetat din viață în noiembrie 1988 după o suferință de cîteva luni cauzată de o tumoare cerebrală. Cauza bolii, se presupune, a fost iradierea sa de către Securitate. Alţi trei directori ai secţiei române a postului de Europa Liberă au murit de cancer în condiţii misterioase. 

http://www.europalibera.org/

""