Autor 3066 vizualizări


Prinţesa Elena Ghica, fiica banului Mihalache Ghica şi nepoata domnitorului Grigore Ghica a fost una dintre cele mai erudite femei ale secolului trecut. Scriitoare şi feministă convinsă a făcut o carieră literară sub pseudonimul de Dora d'Istria. Prinţesa româncă a fost prima femeie din istorie care a escaladat vârful Moench din Alpii Elveţieni, unde a înfipt tricolorul românesc.

Prinţesa Elena Ghica a fost un copil minune. S-a născut în Bucureşti pe 3 februarie 1828,  într-o familie nobilă, fiind nepoata domnitorului Grigore al IV-lea Ghica. Mama ei a fost Catinca Ghica prima femeie româncă care a publicat o carte tradusă din limba franceză şi numită “Pentru educaţia copiilor”. Prinţesa Elena a crescut într-un mediu propice pentru  dezvoltarea spirituală şi inteligenţa ei a uimit de la vârste fragede.La vârsta de  cinci ani învaţa deja limbile  greaca, latina, franceza, italiana, engleza şi germana.

La 11 ani a scris prima nuvelă, iar la 14 ani traducea ”Iliada” lui Homer din originar în limba germană. Pictoriţă cu talent înnăscut, Elena şi-a expus primele tablouri la vârsta de 16 ani.  La vârsta adolescenţei vorbea fluent nouă limbi străine: italiană, engleză, germană, franceză, română, greacă, latină, rusă şi albaneză. A studiat la Viena, Veneţia şi Berlin.

S-a întors în ţară, la Iaşi, împreună cu familia la vârsta de 21 de ani. De farmecul prinţesei cu origini româneşti a fost vrăjit ofiţerul rus Alexandr Kolţov Masalski. Elena Ghica s-a căsătorit în 1849, la Iaşi, şi a părăsit ţara cu soţul rus pentru a se stabili la Sankt Petersburg.

Bătută şi gonită din Rusia pentru ideile nonconformiste 

Frumuseţea şi talentul prinţesei au făcut furori în Rusia. Elena Ghica a câştigat în Rusia premiul I la concursul de peisaje organizat de muzeul Ermitaj. Ruşii nu i-au tolerat însă convingerile libertine.

„Dora D`Istria urmă pe bărbatul său în Rusia unde a stat vreo 5-6  ani până când în timpul războiului din Crimea, opţiunile sale foarte liberale făcură pe miniştrii să-i spună neted că altă ţară, nu imperiul lui Nicolae I s-ar potrivit mai bine cu obiceiurile şi pornirile spiritului ei”, scrie Ionescu Gion în ”Portrete istorice”, în capitolul alocate prinţesei Ghica.

În timpul Războiului Crimeii, românca şi-a arătat simpatia pentru Franţa şi Anglia şi nu s-a sfiit să-şi expună convingerile. A fost pedepsită de oficialităţile ruse  şi în 1856 a ajuns să fie bătută la palatul gubernial din capitala rusă.  Izgonită din Rusia , s-a separat de soţ. Nu a divorţat şi, oficial şi  a rămas principesa Kolţov-Masalski.

Dora D`Istria 


După plecare din Rusia s-a lansat ca scriitor în lumea artistică sub pseudonimul Dora D`Istria. Se spune că a ales Istria pentru că ar fi vrut să-şi sublinieze apartanenţa balcanică, familia sa având origini albaneze. S-a mai spus că ”Dora” ar veni de la cuvântul ”dor” şi poate acesta a fost modul în care prinţesa, care a trăit departe de ţară, a vrut să-şi exprime sentimentele constante de dor faţă de patria sa.

Prima femeie alpinist 

Prinţesa s-a stabilit  în Elveţia, la Arau. Aici a escaladat vârful Moench din Alpii elveţieni, unde a înfipt tricolorul pe care era brodat numele României, devenind astfel prima femeie din istorie care a reuşit această performanţă. Şi-a expus experienţa în cartea  ”La Suisse allemande et l’ascension de Moench, publicată la Paris şi Geneva, în 1856. A scris articole şi studii despre literaturã, geografie, istorie, artă la publicaţii de renume din străinătate. S-a spus despre Dora d'Istria că a fost şi un jurnalist strălucit. 


Dora d'Istria, pictură de Petre Mateescu (Muzeul Național de Artă al României, București)

A fost o luptătoare pentru drepturile femeilor. Cea mai cunoscută lucrare a sa a apărută în 1869 şi s-a numit “Despre femei de o femeie”. Cartea prezintă statutul femeii, situaţia materială şi socială a femeilor şi militează pentru obţinerea drepturilor egale cu bărbaţii. A publicat, de-alungul carierei sale de scriitoare, în şase limbi: franceza, italiana, greaca, rusa, germana şi engleza.

Corespondenţa cu Garibaldi 

În Italia, prinţesa cu origini româneşti a fost o voce feminină importantă a secolului. A corespondat cu revoluţionarul Giuseppe Garibaldi căruia i-a expus ideile sale politice, prin care propunea un plan de federaţie, formată din state independente, în Balcani, care să cuprindă pe italieni, albanezi, greci şi pe români.

„Nu e departe ziua când, de la culmile Carpaţilor la ţărmurile Mării Egee, steagul principelui român Mihai Viteazul ca şi cele ale lui Caragheorghe, Scanderbeg şi Canaris vor fâlfâi liber peste frumoasele ţinuturi unde aceşti vajnici patrioţi şi-au vărsat sângele”, scria românca.

Şi-a lăsat averea Primăriei Bucureşti 

Elena Ghica şi-a trăti  cea mai mare parte a vieţii sale a trăit-o în Italia, la Florenţa. A murit la 17 noiembrie 1888, în casa din Florenţa, numită Villa D`Istria. Şi-a lăsat averea Primãriei din Bucureşti cu menţiunea de a fi folosită pentru administrarea spitalului Pantelimon, unitate care a fost ctitoria familiei Ghica. 

„Prin testamentul olograf ce s-a găsit după moarte, Dora D`Istria, după mici legături lăsate fraţilor şi servitorilor săi, instituie moştenitoare a averii sale din România pe Primăria Bucureşti, însărcinează pe Primăria Florenţa a vinde Villa D`Istria în folosul institutului de surdo-muţi”, notează Ionescu Gion în „Portrete Istorice”.

Sursa: adevarul.ro