Autor 15541 vizualizări


Drumul lui Traian Vuia către succes a fost pavat cu piedici. Mai întâi nu a avut destui bani pentru a face facultatea, apoi nu şi-a permis constucţia primului aparat de zbor. Cu toate astea, la 18 martie 1906 el a realizat primul zbor autopropulsat din lume (fără catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu decât aerul.

Traian Vuia s-a născut în 1872 în satul Surducu Mic (parte a fostei comune Bujoru, astăzi Traian Vuia, judeţul Timiş), tatăl lui fiind preot. Cu o minte strălucită, viitorul prim aviator nu a avut destul bani pentru a urma decât un an la Facultatea Politehnică din Budapesta, dar asta nu a reuşit să-i omoare visul, cel care i-a adus întâietate în aviaţia mondială.

După ce a fost nevoit să renunţe la cursurile de seral, secţia mecanică, din cauza lipsei de bani, vizionarul Vuia se înscrie la Drept şi va practica în birouri de avocatură din Banat pentru a-şi putea asigura mijloacele de trai.

Astfel, o bună parte din perioada de studenţie, traseul marelui inventator român este deviat de la adevăratele lui aspirații şi aptitudini. Tânărul reuşeşte însă şi în domeniul ştiinţelor juridice. La 6 mai 1901, Traian Vuia îşi ia doctoratul în Ştiinţe Juridice cu teza:"Militarism şi industrialism, regimul de Status şi contractus".

Paris, o şansă

La scurt timp, aflat la Lugoj unde încerca să-şi construiască aparatul de zbor pe care-l numeşte „aeroplan-automobil", hotărăşte că numai capitala Franţei i-ar putea oferi o soluţie. Pe atunci centrul pioneriatului în aviaţie, Vuia vede o şansă de finanţare şi decide să plece la Paris, în iulie 1902.

Vuia spera că aici va găsi pe cineva interesat să-i finanţeze proiectul, mai ales printre pasionaţii de aerostate, însă s-a lovit de mult scepticism asupra ideii că o maşină zburătoare cu o densitate mai mare decât cea a aerului ar putea zbura.

Traian Vuia la bordul primului aparat de zbor autopropulsat/ sursă: pilotmagazin.ro

Inventatorul român îşi duce ideea de a construi aparatul de zbor la care lucra, pe care-l numeşte aeroplan-automobil, la celebrul Victor Tatin. Tatin, un cunoscut teoretician care construise în 1879 un model experimental de aeroplan, este imediat interesat de proiect.
Cu toatea astea însă, încearcă să-l convingă pe Vuia că nu este nimic de făcut pentru că-i lipseşte un motor adecvat şi este instabil.

Potrivit site-ului wikipedia.ro, Vuia continuă să-şi promoveze proiectul şi-l trimite Academiei de Ştiinţe de la Paris pe 16 februarie 1903, prezentând posibilitatea de a zbura cu un aparat de zbor mai greu decât aerul cât şi procedura de decolare.

Avionul lui Traian Vuia, prea utopic pentru Academia de Ştiinţe de la Paris

Academia îi respinge proiectul cu motivaţia că ar fi prea utopic, cu menţiunea că: „problema zborului cu un aparat care cântăreşte mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată şi nu este decât un vis".

Traian Vuia la bordul primului aparat de zbor autopropulsat/ sursă:pilotmagazin.ro

Doctorul în Ştiinţe Juridice are de gând să-i ignore şi pe aceştia şi se înscrie pentru un brevet, acordat pe 17 august 1903 şi publicat pe 16 octombrie 1903. Invenţia brevetată se numeşte „aeroplan automobil".

Pe 18 martie 1906 la Montesson, lângă Paris, aeroplanul automobil „Vuia I" a zburat pentru prima dată. După o acceleraţie pe o distanţă de 50 de metri, aparatul s-a ridicat la o înălţime de aproape un metru, unde a zburat pe o distanţă de 12 m, după care elicele s-au oprit şi avionul a aterizat.

Invenţia primul aparat de zbor autopropulsat, contestată

Acceptarea aparatului „Vuia I" ca fiind primul aeroplan care a zburat autopropulsat a fost de multe ori negată de comunitatea internaţională, chiar şi astăzi subiectul continuă să fie unul foarte controversat.

Traian Vuia la bordul primului aparat de zbor autopropulsat/ sursă: pilotmagazin.ro

Lucrurile par să fi fost prevăzute de Vuia, iar inteligenţa şi înţelepciunea geniului au clarificat lucrurile. „Eu nu am căutat niciodată gloria, fiindcă ştiu că gloria pierde adesea pe om. Eu nu lucrez pentru gloria mea personală ci lucrez pentru gloria geniului uman. Ce importanţă are cine a făcut aceste lucruri, important este că ele există", spunea românul care a revoluţionat lumea (citat de altermedia.info).

Românii, ca vulturii

Potrivit site-ul pilotmagazin.ro, afară de prima decolare prin mijloace proprii a unui aparat "mai greu decât aerul", cel care introduce maniabilitatea în pilotajul unui avion, posibilitatea de a vira pe aripă, e Aurel Vlaicu, alt pionier de primă importanţă.

Mai târziu, inginerul Henri Coandă descoperă motorul cu reacţie, invenţie din care decurg toate motoarele avioanelor rapide care străbat albastrul cerului lăsând o dâră albă, devenită uneori, prin multiplicitatea lor o dantelă. Coandă, şi el, revoluţionează aviaţia în aşa măsură, încât nu se mai vorbeşte de avioane cu elice decât la micile aparate de turism şi încă "jet"-ul, cum se spune, pătrunzând şi în acest sector.

Mai mult decât atât, prima dintre companiile aeriane transcontinentale din lume, astăzi indispensabile pentru majoritatea statelor, a fost "Franco-Română", la iniţiativa lui Nicolae Titulescu. Traseul ei era cel similar cu al cunoscutului tren Orient Express.

""