SUA versus John Lennon

Autor 7284 vizualizări


Cântecele celor de la The Beatles şi ale lui John Lennon fac parte astăzi din patrimoniul mondial;le ascultăm cu bucurie,nostalgie,încântare. Acum 40 de ani însă,ele stârneau în rândul tinerilor din lumea întreagă şi un entuziasm mobilizator de energii şi conştiinţe. Lennon revoluţiona muzica,iniţiind un puternic cutremur social şi civic:dintr-un refren melodic,„Give Peace a Chance” („Să dăm o şansă păcii”) devenea un slogan antirăzboinic internaţional.

John Lennon – născut la 9 octombrie 1940,în Liverpool,Marea Britanie – a fost nu doar liderul legendarei trupe The Beatles,ci şi una dintre primele celebrităţi mondiale care a înţeles că-şi poate folosi renumele pentru a transmite mesaje puternice şi credibile în sprijinul cauzei în care credea:pacea.

Împreună cu Paul McCartney,Lennon a format,la începutul anilor 1960,grupul The Beatles,alături de ei fiind George Harrison şi bateristul Ringo Starr. După un periplu prin cluburile germane,primul lor single,„Love Me Do”,şi primul lor album,din 1963,„Please Please Me”,au adus succesul grupului şi,în scurtă vreme,declanşarea beatlesmanieiîn Marea Britanie. Adulaţia frenetică s-a extins apoi în lumea întreagă şi mai ales în Statele Unite ale Americii,după apariţia trupei în show-ul de televiziune al lui Ed Sullivan,în februarie 1964. Succesul celor patru Beatles a fost recunoscut de oficialităţile britanice în 1965,ei fiind numiţi membri ai Ordinului Imperiului Britanic cu ocazia festivităţilor prilejuite de ziua de naştere a Reginei.

Traiectoria lui John

Mai apoi,temperamentul rebel şi nonconformist al lui John Lennon s-a asociat cu consumul de heroină şi de LSD. În 1967,John a apărut în filmul de comedie neagră cu mesaj antirăzboinic,„Cum am câştigat războiul”. Doi ani mai târziu,pe 20 martie,artistul s-a căsătorit cu Yoko Ono,an în care a părăsit şi The Beatles şi a înregistrat alături de soţie,cu care a format grupul Plastic Ono Band,celebra piesă „Give Peace a Chance” („Să dăm o şansă păcii“).

În august 1971,cuplul care atrăgea instantaneu atenţia mass-media pentru orice gest s-a mutat la New York,iar în decembrie,cei doi au lansat single-ul cu evident mesaj antirăzboinic „Happy Xmas (War Is Over)” („Crăciun fericit. Războiul s-a încheiat”). Într-un interviu din 1987,Paul McCartney recunoştea că ceilalţi trei Beatles îl idolatrizau pe John,îl priveau drept un Elvis Presley al lor şi îl acceptau ca lider nu doar datorită vârstei,ci datorită inteligenţei şi agerimii sale deosebite.

Artistul a fost împuşcat la 8 decembrie 1980,în faţa casei sale din New York,de un psihopat,Mark Chapman,după ce,cu puţin timp înainte,îi acordase acestuia un autograf pe ultimul său album „Double Fantasy”.

„Să dăm o şansă păcii“

Implicarea lui John Lennon în acţiuni de protest civic şi politic a început în perioada ultimilor săi doi ani la The Beatles,simultan cu formarea cuplului devenit inseparabil,John Lennon-Yoko Ono. Prima acţiune pacifistă de mare spectacol s-a petrecut în luna de miere a celor doi,la Amsterdam,într-o cameră a hotelului Hilton,unde John şi Yoko au dat un interviu jurnaliştilor stând în pat şi protestând împotriva Războiului din Vietnam.

Gestul lor a fost mai întâi ridiculizat de presă,dar cei doi au reluat acţiunea „Bed In for Peace“ în hotelul Queen Elisabeth din Montreal,ocazie cu care au şi înregistrat cântecul „Give Peace a Chance“. Un sfert de milion de americani au intonat cântecul pe 15 octombrie 1969,la protestul din Washington împotriva războiului din Vietnam. De asemenea,cea mai cunoscută compoziţie post-Beatles a lui John Lennon,„Imagine“ („Imaginează-ţi“),a devenit imediat un adevărat imn al mişcării pacifiste mondiale,chiar dacă prin versurile sale a ofensat unele grupuri religioase.

John Lennon s-a implicat activ şi în campania (încununată de succes) de eliberare a lui John Sinclair,poetul şi activistul de culoare,co-fondator al Partidului Panterele Albe,condamnat la zece ani pentru posesia a două jointuri de marihuana. Tot în aceeaşi perioadă,John şi Yoko au lansat single-ul„Happy Xmas (War Is Over)”,mediatizat din bani proprii prin uriaşe panouri dispuse în douăsprezece oraşe din lume,panouri pe care era scris „Războiul s-a încheiat – dacă tu vrei asta!”. Prin cântecele lor de pe albumul „Some Time in New York City”,1972,cei doi au pledat pentru eliberarea Angelei Davies,activista „Panterelor Negre”,au protestat împotriva Războiului din Vietnam şi împotriva discriminării femeilor,au cerut Marii Britanii să lase Irlanda irlandezilor.

Statele Unite versus John Lennon

Toate aceste mesaje au fost interpretate de conservatorii Richard Nixon şi Edgar Hoover drept o ameninţare la adresa securităţii naţionale a SUA (era acuzat conţinutul subversiv,asociat ideologiei comuniste),aşa că autorităţile americane au declanşat procedurile de expulzare a lui John Lennon.

De altfel,artistul a primit rezidenţa permanentă în SUA abia în 1976,după demisia lui Richard Nixon. Jimmy Carter,pe de altă parte,l-a invitat pe Lennon să participe la inaugurarea preşedinţiei sale în ianuarie 1977.

Foto:John Lennon şi Yoko Ono,la Londra,în decembrie 1969,arătând unul dintre afişele anti-război distribuite în câteva oraşe ale lumii

Una dintre cele mai spectaculoase şi originale acţiuni de protest ale lui John Lennon împotriva acţiunilor de expulzarea a sa a fost conferinţa de presă din 1 aprilie 1973,de la New York City Bar Association. Aici,împreună cu Yoko Ono,a anunţat formarea statului Nutopia,un loc fără teritoriu,fără graniţe,fără paşapoarte,format doar din oameni,cerând în consecinţă azil politic în SUA.

Acţiunea a fost filmată şi inclusă apoi în documentarul realizat în 2006,„The US vs John Lennon“,care cuprinde aproape toate acţiunile de protest civic şi politic ale lui John Lennon alături de Yoko Ono din perioada 1966-1976.

 

Imagini şi expresii memorabile

Într-un articol publicat în 2006 în„The Guardian“,jurnalistul Jon Wiener evidenţia admiraţia deosebită a tineretului din anii ’70 pentru John Lennon,determinată de curajul neobişnuit al acestuia de a se opune deschis preşedintelui Nixon,riscându-şi cariera şi chiar viaţa.

La rândul său,Albert Goldman,biograful lui John Lennon,afirma că artistul era convins de puterea imaginilor şi a sloganelor de a influenţa masele,iar tehnica sa de propagandă în sprijinul păcii avea drept model publicitatea de pe Madison Avenue. Astfel,John Lennon nu numai că a compus cântece extrem de influente în sprijinul ideilor şi cauzei sale,precum „Give Peace a Chance“ sau „Imagine“,dar a pus în circulaţie şi expresii memorabile compuse din cuvinte simple precum:„All we are saying is give peace a chance” (Tot ceea ce vrem,este să dăm o şansă păcii);„I don’t believe in killing whatever the reason!“ („Nu cred în ucidere,oricare ar fi motivul!“);„If everyone demanded peace instead of another television set,then there’d be peace“ („Dacă toată lumea ar cere pace în loc de un alt televizor,atunci ar fi pace“).

„Give Peace a Chance“

Cântecul „Give Peace a Chance“,scris de John Lennon împreună cu Yoko Ono,a fost înregistrat în faţa mai multor jurnalişti şi prieteni artişti,cu ocazia celui de-al doilea show „Bed In for Peace”,pe data de 1 iunie 1969,în camera 1762 a hotelului Queen Elisabeth din Montreal. André Perry a folosit doar patru microfoane şi un magnetofon închiriat. Jocurile de cuvinte folosite de Lennon fac textul intraductibil în sine,dar mesajul a fost atât de puternic prin simplitatea cuvintelor şi a liniei melodice încât a devenit imediat imnul internaţional al mişcării pentru pace şi împotriva Războiului din Vietnam. Cântecul a cunoscut numeroase interpretări,iar în timpul marii manifestaţii împotriva războiului din 15 octombrie 1969 de la Washington,cântăreţul folk Pete Seeger i-a interpelat astfel pe liderii Casei Albe:„Ne asculţi Nixon? Ne asculţi Agnew?”,în timp ce corul protestatarilor intona:„Tot ce vrem este să daţi o şansă păcii!”

 

John şi Yoko,în 1969,la Amsterdam,în luna de miere;prima acţiune din seria „Bed-In for Peace“

 

„Imagine“

„Imagine“ este cel de-al doilea album solo al lui John Lennon apărut în 1971,album pe care revista „Rolling Stone“ l-a clasificat în 2003 pe poziţia 76 în topul celor mai bune albume pop. Bucurându-se de un imens succes încă de la lansare,cântecul „Imagine“ exprimă poate cel mai bine gândurile şi perspectiva lui John Lennon asupra lumii aşa cum şi-ar fi dorit-o el,un luptător visător pentru pace. Trecând peste religii,politici,interese şi sisteme,Lennon i-a ofensat pe unii dogmatici,dar majoritatea tinerilor din anii ’70 şi-a recunoscut astfel idealurile.

 

„Imaginează-ţi că nu există Rai

E uşor dacă încerci.

Nici un Iad nu e,

Deasupra noastră e doar cerul.

Imaginează-ţi toţi oamenii

Trăind doar pentru azi.


Imaginează-ţi că nu există ţări

Nu e greu să o faci.

Nimic pentru care să ucizi sau să mori

Şi nicio religie.

Imaginează-ţi toţi oamenii

Trăindu-şi viaţa în pace.


Poate că sunt un visător,

Dar nu sunt singurul.

Sper că ni te vei alătura cândva,

Iar lumea va trăi împreună.


Imaginează-ţi nicio proprietate

M-aş mira dacă ai putea.

Fără lăcomie şi fără foame

O frăţie a oamenilor.

Imaginează-ţi toţi oamenii

Împărtăşind aceeaşi lume.

Poate că sunt un visător

Dar nu sunt singurul.

Sper că ni te vei alătura cândva

Iar lumea va trăi împreună.