Schimbarea la faţă a României în perioada interbelicǎ

Autor 382 vizualizări


Omul contemporan are impresia cǎ numai ȋn comunista erǎ s-a construit masiv și cǎ generațiile trecute au fost cam leneșe, așa cum au scris și unii observatori strǎini.  

Oare sǎ fie adevǎrate aceste impresii? Datele statistice publicate ȋn perioada interbelicǎ vin sǎ demonstreze cǎ romȃnul din perioada interbelicǎ muncea din greu pentru ridicarea propriilor gospodǎrii, dar și statul fǎcea investiții pentru modernizarea infrastructurii și a industriei. Se construia masiv ȋn toate localitǎțile și era nevoie de cȃt mai multe materiale. O sǎ alegem pentru comparație o capodoperǎ a arhitecturii mondiale, celebra Piramidǎ a faraonului Keops, care avea un volum calculat la 2.592.341 mc. Lemnul a fost multǎ vreme materialul favorit al romȃnilor pentru cǎ se gǎsea din abundențǎ și se prelucra ușor. Dezvoltarea civilizației impunea materiale mai durabile, rezistente la foc, și cǎrǎmida a devenitprodusul favorit al zidarilor. Numai ȋn anul 1934 a fost trimisǎ spre prelucrare argilǎ cu un volum de 548.291 mc. Nisipul, util pentru elaborarea mortarului, a fost smuls din rȃuri pȃnǎ la un volum de 204.079 mc. Nici mǎcar zidurile din cǎrǎmidǎ nu mai fǎceau fațǎ pretențiilor omenești pentru structuri ȋnalte și trebuia sǎ se facǎ trecerea la structurile din beton, pietrișul fiind exploatat pȃnǎ la un volum de 231.519 mc. Calcarul era cǎutat pentru ridicarea de clǎdiri și au fost smulși din cariere 318.092 mc, alți 119.938 mc ajungȃnd la cuptoarele de var. Cimentul mai ȋnghițea alți 194.762.

Și a urmat anul 1935. Pofta de schimbare a locuințelor dupǎ noi standarde a pus din nou ȋn mișcare masele de muncitori. Au luat drumul fabricilor de cǎrǎmidǎ 467.683 mc de argilǎ și producția de nisip a ajuns la 235.101 mc, mai mult decȃt dublǎ ȋn raport cu cea din 1931 (115.903 mc). Au scǎzut ușor livrǎrile de pietriș, pȃnǎ la 229.743 mc, dar prețul mǎrfii a ajuns la peste 20 milioane de lei. Calcarul pentru lianți a fost exploatat și mai mult, numai cel pentru ciment ajungȃnd la 259.102 mc. Creșteri au fost ȋnregistrate și la bazalt, volumul fiind ȋmpins pȃnǎ la 158.970 mc, dar cea mai căutată piatră de construcţie a început să fie andezitul, piatră ce a stat la baza construcţiilor ciclopice ale incaşilor, munţii fiind văduviţi de 241.670 mc.

 Se observǎ numai din aceste cȃteva cifre statistice cǎ Romȃnia se transforma treptat din țara lemnului ȋn țara pietrei. Mai era mult de transformat pentru creșterea nivelului de trai, dar progresele erau vizibile de la o zi la alta. Se modifica fața orașelor, dar și la sate ȋncepea o operǎ de modernizare a locuințelor. Rǎzboiul mondial a dus la ȋntreruperea evoluției normale a așezǎrilor romȃnești.

Bibliografie minimal

Ignat, Dan, Transporturile ieri şi azi, Editura Tehnică, Bucureşti, 1989.

Manuilă, Sabin (coordonator), Anuarul statistic al României 1935 şi 1936, Bucureşti.

Saizu, I., Tacu, Al., Europa economică interbelică, Institutul european, Iaşi, 1997.


""