Regele Kalakaua din Hawaii, primul șef de stat care a vizitat Statele Unite ale Americii jpeg

Regele Kalakaua din Hawaii, primul șef de stat care a vizitat Statele Unite ale Americii

Regele Daniel Kalakaua a vizitat Statele Unite ale Americii în 1874, pentru a încheia un tratat comercial ce oferea Regatului Hawaii o zonă comercială liberă. Regele hawaiian este și primul șef de stat care face o vizită oficială statului american. Întâlnirile pe care le are și locurile vizitate de rege fac o radiografie interesantă a oamenilor și vremurilor, evidențiind o serie contrastesurprinzătoare.

Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, Insulele Hawaii au fost o monarhie, iar ultimul rege care a condus a fost Daniel Kalakaua – a fost urmat la tron de sora sa, regina  Liliuokalani, ultimul monarh și singura regină care a domnit peste Regatul Hawaii. Ajunge pe tron în 1874 și se remarcă în același an, Daniel Kalakaua fiind primul șef de stat care vizitează Statele Unite.

Relațiile dintre Statele Unite și Hawaii erau consolidate încă din timpul Războiului Civil, când Hawaii sprijinise Nordul cu provizii de zahăr, bumbac și orez. Așa că atunci când regele Kalakaua a cerut o întrevedere la Casa Albă, la 12 decembrie, președintele Ulysses S. Grant l-a întâmpinat cu toate onorurile. Scopul vizitei era de a încheia un acord mutual care asigura statului hawaiian comerțul liber pentru zahăr și alte bunuri, însă și-a luat libertatea de a vizita diverse locuri și oameni din America.

Mark Twain:Hawaii e plin de purici, șopârle, țânțari și misionari

Spre sfâșitul lunii decembrie, regele merge la New York unde asistă la la spectacolul ”A Gilded Age:A Tale of Today”, scrisă de Mark Twain, pe care îl întâlnise cu opt ani în urmă, când scriitoul vizitase Insulele Hawaii. Atunci, deși Twain apreciase pozitiv prezența regelui Kalakaua, descria plin de umor insulele:un spațiu forfotind de vânători de balene, căpitani de nave, o multitudine de pisici, și fără îndoială ”gândaci și purici și șopârle și furnici roșii și scorpioni și păianjeni și țânțari și misionari”.[1]Întrucât Twain nu l-a putut însoți pe rege la teatru, i-a făcut o invitație pentru a doua zi la Hartford, Connecticut. Totuși, regele avea un program prestabilit și nu a putut onora invitația, fiind așteptat la New Bedford, Massachusetts, unde urma să participe la un dineu dat în numele său în noaptea de revelion.

Meniul cu oaie, cod și curcan din New Bedford

New Bedford era principalul port al flotei americane a vânătorilor de balene. La mijlocul anilor 1840, când dezvoltarea industrială atingea cotele cele mai mari de până atunci, o mare parte din cele 600 de nave care ancorau anual la Oahu și Maui, veneau din Statele Unite. Și, în ciuda faptului că vânatul de balene se afla în declin, iar San Francisco devenea epicentrul operațiunilor, vizita regală a cauzat un mare val de agitație și entuziasm. Mulți dintre locuitorii acestui oraș de navigatori încă erau nostalgici față de Insulele Hawaii pe care le vizitaseră timp de decenii. Așadar, a avut loc o recepție organizată de primăria orașului la care au participat ”zeci de veterani ai mării cu capetele cărunte”, dintre care regele i-a recunoscut pe câțiva, întâlniți cu ani în urmă. Reuniunea a fost urmată de un prânz, stabilit la ora 14.00, la Casa Parker – un hotel care nu avea nimic din luxul stabilimentului omonim din Boston. De aici, s-a păstrat meniul, oferind preparate standard, precum cod fiert, picior de oaie, friptură de curcan cu sos de afine.

O clădire din lemn cu un singur etaj, care era cea mai mare casă din Honolulu

După încheierea tratatutului comercial, la sfârșitul lunii ianuarie, regele Kalakaua s-a întors acasă, la ”Iolani Palace, o clădire din lemn cu un singur etaj, care era cea mai mare casă din Honolulu”. Și de la palatul rezidențial al regelui a fost găsit un meniu, datând din decembrie 1875, ce oferă un crâmpei de realitate a vieții de zi cu zi. Analizat în contrast cu meniul din New Bedford care aducea, mai degrabă, cu o chitanță, acest meniu franțuzesc de lux este bordurat cu dantelă de hârtie și împodobit cu o panglică de bumbac – amintind mai bine de o curte regală din Europa, decât de una din zona subtropicală cu vedere spre nisipurile albe din Waikiki.

Daniel Kalakaua era cunoscut ca fiind un rege hedonist, care s-a înfruptat din toate privilegiile materiale pe care i le conferea poziția sa. Totuși, a fost convins de faptul că menirea lui este una mai înaltă, așa că s-a preocupat de crearea unui nou sentiment de mândrie în cultura hawaiiană prin promovarea ritualului hula, care fusese suprimat de mult timp de către misionari.

Sursă:http://www.theamericanmenu.com/2014/01/king-kalakaua-of-hawaii.html?m=1

[1]Mark Twain, “Scenes in Honolulu, No. 4, ”Sacramento Union, 19 April 1866.