Autor 1028 vizualizări


În cartea sa „Principele”, Niccolò Machiavelli menționează o anumită regularitate a istoriei. El scrie, nu fără un dram de ironie, că „toți profeții înarmați triumfă, iar cei neînarmați cad.” Dar pentru fiecare regulă există o excepție. Istoria le-a arătat în mod repetat dreptate profeților neînarmaţi. De obicei cu întârziere, dar cu limpezime. Un exemplu excelent în acest sens este victoria istorică a „Solidarității” poloneze și extraordinarul său Mesaj către oamenii muncii din Europa de Est proclamat acum 40 de ani.

Augustul polonez din 1980 și înființarea Sindicatului Autonom Independent „Solidaritatea” constituie unul dintre cele mai importante evenimente din istoria Europei postbelice. Este totodată un eveniment cu consecinţe revoluţionare pentru întreaga comunitate internațională. Puţini erau cei care preziceau atunci că este iminentă prăbușirea comunismului şi a sistemului de dominație sovietică asupra țărilor din Europa Centrală și de Est care împărțise lumea în două blocuri ostile. Totuşi pentru a înțelege că schimbarea venea și era destul de fezabilă, trebuia să trăiţi atmosfera primului Congres Național al Delegaților „Solidarităţii” care a început la 5 septembrie 1981 la Gdańsk.

Ȋntreaga lume privea cu admirație cum prima mișcare sindicală independentă dintre râul Elba şi Vladivostok, o mișcare a libertății și a speranței, dezbătea liber, ghidată de standardele democrației și ale parlamentarismului. La Congresul de la Gdańsk, a fost conturată o viziune măreaţă asupra reformelor sistemice, sociale și economice, al căror numitor comun a fost ideea de autoguvernare și de societate civilă. La fel cum Constituția polono-lituaniană de la 3 mai 1791, prima lege fundamentală din Europa, a inițiat reformarea Republicii, tot așa programul de reformă dezvoltat de „Solidaritatea” a marcat un punct de cotitură în modul de abordare a problemelor de stat și de economie. Asta nu numai pentru că ideile de „auto-guvernare a Poloniei” și de „democrație” au subminat radical sistemul autoritar de atunci, ci și pentru că schimbările sugerate de „Solidaritate” aveau în ele un mare spirit al modernității.

Putem vedea acest lucru clar din perspectiva de astăzi, mai ales după experiențele crizei economice globale și ale pandemiei pe care o trăim în prezent. Vedem că obiectivele sociale și economice ar trebui armonizate între ele, că avem nevoie de o dezvoltare durabilă care să nu pună profitul pe termen scurt pe primul plan. Înțelegem, de asemenea, importanța coeziunii sociale și a participării echitabile la rezultatele creșterii economice. Înțelegem importanța activității civice și a reprezentării demosului naţional şi european pentru funcționarea stabilă a instituțiilor și pentru luarea deciziilor corecte de importanță strategică. Este posibil ca, dacă nu ar fi fost introdusă legea marțială în Polonia, care a fost un atac comunist asupra libertății emergente, reformele propuse acum 40 de ani la primul Congres al „Solidarităţii” ar fi putut să fie puse în aplicare cu mult înainte de vremurile lor și să lanseze soluții de pionierat. Dar acesta este un subiect pentru o altă poveste. 

Cel mai important și vizionar rezultat al Congresului a fost Mesajul pentru oamenii muncii din Europa de Est. Paradoxal, scopul acestui document a fost pragmatic, iar originile sale simple. Mesajul a fost conceput de un tânăr chirurg, Henryk Siciński, iar redactarea acestuia a fost coordonată de inginerul electric Antoni Pietkiewicz, secretar al Biroului Congresului și apoi mai târziu, într-o Polonia liberă, înalt funcționar și manager de afaceri. Textul final a fost scris de eminenți activiști ai opoziției democratice, avocatul Bogusław Śliwa și matematicianul Jan Lityński, a cărui moarte tragică în urmă cu jumătate de an ne-a întristat profund. Mesajul trebuia să fie, mai presus de toate, o voce a adevărului și a libertății care să străpungă cordoanele dictaturilor comuniste și propaganda lor mincinoasă. Mesajul său a fost simplu și din inimă:

Delegații adunați la Gdańsk la primul Congres al Sindicatului Autonom Independent „Solidaritatea” transmit salutări și îşi exprimă sprijinul pentru muncitorii din Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Republica Democrată Germană, România, Ungaria și toate națiunile Uniunii Sovietice. Fiind primul sindicat independent din istoria noastră postbelică, simțim profund că destinele noastre sunt unite. Contrar minciunilor răspândite în țările dumneavostră, vă asigurăm că suntem o organizație reală de 10 milioane de muncitori, înființată ca urmare a grevelor muncitoreşti. Scopul nostru este să luptăm pentru îmbunătățirea condițiilor de viață pentru toţi oamenii muncii. Îi sprijinim pe aceia dintre dumneavostră care au decis să se alăture luptei pentru o mișcare sindicală liberă. Sperăm că în curând reprezentanții dumneavostră și ai noștri se vor putea întâlni pentru a face schimb de experiențe sindicale.

Chiar și în cadrul „Solidarităţii” au existat numeroşi activiști, adepți ai tacticii revoluționare autolimitate, care au considerat Mesajul prea îndrăzneț. Cu toate acestea, la 8 septembrie 1981, acesta a fost adoptat cu aplauze de marea majoritate a delegaților ca document oficial al Congresului. Așa cum era de așteptat, a înfuriat autoritățile comuniste din Polonia și din alte țări. Moscova s-a enervat. Leonid Brejnev a descris Mesajul ca pe „un document periculos și instigator (...) care vizează răspândirea confuziei în toate țările socialiste”. Campania de calomnie și ură împotriva „Solidarității” s-a intensificat. Şi mulți politicieni occidentali au avut îndoieli considerând Mesajul ca fiind o mișcare riscantă. 

Cu toate acestea, în cadrul „Solidarității” poloneze a prevalat o viziune diferită. Situația a fost descrisă foarte bine de către istoricul britanic Anthony Kemp-Welch, care a urmărit dezbaterile de la Gdańsk și a asistat la proclamarea Mesajului: „A fost un moment unic în istorie când limitările Războiului Rece și necesitatea de a urma Realpolitik au fost respinse în numele moralităţii, iar naţiunilor vecine li s-a propus un program de solidaritate”.

Acest program a schimbat fața Europei. Putem vedea clar astăzi că a fost un act profetic, chiar declanşator. „Profeții neînarmaţi” au câștigat. După 1981 a venit anul 1989 - un val de libertate a străbătut Europa Centrală și de Est, Zidul Berlinului a căzut, comunismul a pierdut printr-un knockout, Uniunea Sovietică s-a prăbușit și tirania sa a luat sfârșit. Au fost create condițiile pentru integrarea europeană și consolidarea alianței națiunilor libere - țările din regiunea noastră s-au alăturat NATO și Uniunii Europene. Europa Centrală și de Est a obținut un succes istoric. Este de mulți ani o zonă de stabilitate și dezvoltare, un loc care atrage atenția lumii prin realizările sale, potențialul economic și aspirațiile ambițioase.

Esența Mesajului pentru oamenii muncii din Europa de Est a fost ideea unei destin comun și a unei solidarități care nu cunoaște granițe. Așa cum a făcut-o acum 40 de ani, ideea încă ne ghidează acțiunile precum o busolă morală. Se află la baza strânsei noastre cooperări cu celelalte țări din regiune, fie în cadrul Grupului V4, al Formatului București 9, care oferă o platformă de colaborare militară între țările de pe flancul estic al NATO sau al Inițiativei Celor Trei Mări care reunește țările situate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră. Salut faptul că Inițiativa Celor Trei Mări este din ce în ce mai recunoscută în Europa și la nivel global ca o acţiune semnificativă care vizează dezvoltarea infrastructurii, crearea vectorilor de cooperare economică de-a lungul axei nord-sud a Europei și consolidarea coeziunii UE. O altă inițiativă importantă este nou lansata Platformă Crimeea al cărei summit de inaugurare a avut loc în timpul evenimentelor recente care comemorează 30 de ani de la obţinerea independenței Ucrainei. Prin această structură, trimitem un mesaj comun că nu vom închide ochii la cazurile de nerespectare a dreptului internațional, de încălcare a integrității statelor și de erodare a securității în regiunea noastră.

Cooperăm în numele intereselor noastre comune și al ideii de libertate care a încolţit prin apelul „Solidarității” trimis din Polonia în urmă cu 40 de ani. Împreună culegem și apărăm roadele acestei victorii a libertății. Succesul Europei Centrale și de Est provine dintr-o viziune de anvergură anunțată cu curaj și energie de către participanții la Congresul „Solidarității” desfășurat la Gdańsk în 1981. Nu subestimați puterea profeților, chiar dacă aceștia par a fi neînarmați.

Andrzej Duda, Preşedintele Republicii Polone 

Textul este publicat simultan în revista lunară poloneză „Wszystko Co Najważniejsze” ca parte a unui proiect desfășurat împreună cu Institutul Memoriei Naționale. 

Foto sus: INM

Citește și:

Lech Walesa – erou luptei polonezilor împotriva regimului comunist

Polonia 1989, drumul către o revoluție nesângeroasă. Înfiinţarea Sindicatului «Solidaritatea» şi legea marţială