Autor 3258 vizualizări


În anul 1922, dr. Victor Babeș ținea un discurs cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea savantului Louis Pasteur. Intitulat „Louis Pasteur. Cuvânt de pomenire la centenarul nașterii”, discursul lui Babeş va fi publicat un an mai târziu de către Academia Română. Asupra acestui document anume ne vom opri şi noi în cele ce urmează – punct de plecare pentru o scurtă călătorie în parcursul profesional al celor doi reputaţi savanţi – menţionând şi că discursul a fost rostit în prezenţa Regelui Ferdinand, a Reginei Maria şi a principelui moştenitor Carol.

„Nu este intențiunea mea să descriu viața lui Pasteur, nici să expun opera sa, scopul meu este mai înalt, vreau să fac să profite țara mea de învățăturile ce reies din viața lui Louis Pasteur”, rostea, în chip solemn, dr. Victor Babeş în 1922. „Mai găsesc util să caut a analiza împrejurările care au contribuit pentru a face din Pasteur unul dintre cei mai de frunte binefăcători ai omenirii. [...] Înainte de toate, trebuie să ne întrebăm ce folos ar putea rezulta din un atare studiu. Și pentru aceasta, îmi permit a cita pe Pasteur care zice: Superioritatea unui popor constă în suma activităților, energiilor și virtuților individuale, personale, a unor oameni providențiali. [...] Oamenii de știință nu contribuiesc numai la bogăția și la gloria țării lor, dar toată munca lor personală devine o binefacere pentru lumea întreagă”.  

Mari, importante descoperiri  

Louis Pasteur s-a născut în 1822 la Dole, un sat mic din regiunea Jura din Franța. În 1825, familia s-a mutat la Marnoz și apoi, în 1830, la Arbois. În timp ce studia la colegiul din Arbois, tânărul și-a descoperit un talent pentru pictură. Asemenea lui, şi Victor Babeș a fost atras de artă în anii tinereții. Louis Pasteur s-a mutat la Paris, dar s-a reîntors la Arbois, dezamăgit de experiența sa artistică în Orașul Luminilor, și-a luat bacalaureatul în litere (în 1840) și apoi, după un eșec, în 1842, și pe cel în științe matematice. În 1843 a fost admis la École Normale Supérieure din Paris, pe care a absolvit-o în 1847, susținând două teze, una de chimie și alta de fizică.   

Victor Babeș în primii ani de după terminarea studiilor

Realizează cercetări de cristalografie și descoperă fenomenul de izomerie. Este numit profesor la noua Facultate de Științe din Lille, unde face o descoperire revoluționară: demonstrează că levurile din drojdia de bere sunt ființe vii care provoacă procesul de fermentație. Prin lucrările sale din anii 1858-1864, infirmă pentru totdeauna teoria generației spontane.   

Începând din 1865 studiază o maladie care decima viermii de mătase și reușește să identifice fluturii bolnavi și să le distrugă ouăle, înainte ca întreaga crescătorie să fie infestată. Louis Pasteur se dedică unui nou domeniu al biologiei și reușește să izoleze germenul numit stafilococ. În anii următori se declanșează o „cursă” între Germania și Franța, pentru întâietatea în această ramură a științei: microbiologia.  

Împreună cu Victor Babeș, Louis Pasteur pune la punct un vaccin împotriva holerei, pe care îl aplică cu succes în 1881. Tot alături de Babeș, Louis Pasteur a început cercetările sale asupra turbării. Omul de ştiinţă francez constata că măduva spinării de animal infectat uscată ar putea împiedica apariția acestei grave maladii. După mai multe încercări de a obține un vaccin, Louis Pasteur face prima încercare la un copil mușcat de un câine turbat. La 6 iunie 1885 începe prima serie de injecții și, trei luni mai târziu, copilul este salvat.  

Victor Babeș s-a mutat la București, la institutul său de pe cheiul Dâmboviței, iar colaborarea cu Pasteur a fost esențială pentru savantul român. Astfel, în 1912, Babeș publica tot la Paris un tratat despre rabie (turbare), contribuind în mod semnificativ în acest domeniu – metoda românească de tratament antirabic. Deși Louis Pasteur este considerat „părintele” vaccinului antirabic, Victor Babeș a venit cu propria metodă, pe care a aplicat-o în România cu succes. Victor Babeș a salvat, astfel, mii de vieți cu vaccinul său antirabic, la institutul pe care îl conducea.  


Louis Pasteur este considerat unul dintre cei mai importanți savanți ai lumii. Astăzi, la 150 de ani distanţă, toată lumea a auzit de pasteurizare, o descoperire științifică care a revoluționat medicina și nu numai. Pasteur moare pe 28 septembrie 1895 și este înmormântat într-o criptă din Institutul Pasteur.  

Discursul ținut de Victor Babeș în 1922, la Academia Română, a fost unul inspirat şi impresionant – iar faptul că Familia Regală a României a luat parte la eveniment a dat o grandoare deosebită momentului.  

Articol realizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului București

Acest text a apărut în numărul 222 al revistei Historia, disponibil în perioada 15 iulie - 14 august 2020 la orice punct de distribuție a presei (Inmedio, chioșcuri de ziare, benzinării), dar și în format digital, pe platforma paydemic.com 

 Cumpără Acum