Autor 5049 vizualizări


Actul de constituire a Ligii Poporului (3/16 aprilie 1918)

Subsemnații, având în vedere situația de astăzi a țării, care necesită o nouă îndrumare a națiunii, declarăm a ne constitui într-o organi zare de acțiune cu numele de „Liga Poporului“, sub președinția d-lui general Averescu, pentru realizarea următoarelor puncte:1. Intrarea de fapt în viața constituțională, prin aplicarea nefățarnică a art. 31 din Constituție, care glăsuiește:„Toate puterile statului emană de la națiune, care nu se pot exercita decât numai prin delegațiune și după principiile și regulile așezate în Constituția de față“.

2. Stabilirea răspunderilor pentru abuzurile și greșelile comise în conducerea intereselor țării și care au fost cauza nenorocirilor actuale.

3. Reforma agrară, cu trecerea pământurilor expropriate astăzi numai în principiu, în stăpânirea efectivă și imediată a sătenilor prin mijlocirea obștilor sătești;reforma electorală, prin vot universal, direct secret și obligatoriu, cu reprezentarea minorităților, întrucât aceasta nu va stânjeni manifestarea liberă a individualităților politice;descentralizarea administrativă.Legându-ne pentru realizarea acestor puncte nu înțelegem a mărgini libertatea de acțiune a grupărilor politice care alcătuiesc Liga.

Iași, 3 aprilie 1918

 

Procesul verbal de constituire a Partidului Țărănesc (5/18 decembrie 1918)

1) Declarăm că față de începuturile făcute în unele județe din țară, ne constituim în Partid Țărănesc.

Înțelegem prin Partid Țărănesc, un partid nou cu structură socială țărănească — țărănimea organizată politicește.

Cu program care să fie expresia nevoilor ei văzute în lumina timpului și potrivit cerințelor neamului românesc unit. Partid nou cu moravuri noi politice, care nu exclude, ci, din contră, solicită colaborarea cu muncitorii orașelor și cheamă la conducere pe intelectualii neînregimentați în vechile partide oligarhice.

Numele definitiv al partidului se va da de congresul alcătuit din toate aceste elemente.

2) Partidul țărănesc îl socotim necesar și la timp.

a) Ca singurul instrument politic, care garantează țărănimii împlinirea întreagă și nefățarnică a tuturor nevoilor ei materiale și sufletești, participând direct și activ la rezolvarea acestor nevoi obștești.

b) Ca mijloc de a o feri pe de o parte de bolșevism, pe de alta de soarta de zestre guvernamentală, ce vor să-i păstreze partidele boierești.

c) Ca mijloc de a mări încrederea țărănimii române din țările surori unite în România în care văd pericolul domniei boierești.

d) Ca o garanție a grabnicei și sigurei curățiri a moravurilor rele adânc înrădăcinate în partidele politice.

3) Programul partidului va cuprinde în mod firesc realizarea integrală a aspirațiilor și nevoilor țărănimii române.

1) Intrarea tuturor moșiilor în mâinile țăranilor care le muncesc, pe prețuri care să le înlesnească, iar nu să le îngreuieze înstrăinarea lor.

2) Restabilirea vechilor drepturi ale țăranilor la păduri și izlazuri.

3) Subsolul proprietatea statului:Adică, toate minele, de orice fel, cărbuni, sare, păcură să fie ale statului.

4) Reforma administrativă, plecând de la autonomie a comunei rurale cu buget suficient și neciuntit de stat și continuând cu plasa, județul și provincia ca unități administrative autonome.

5) Intensificarea mijloacelor de pătrundere a culturii în popor, prin crearea de așezăminte culturale și de petrecere, conduse de elemente bine alese și bine plătite.

6) Reforma impozitelor cu așezarea dărilor potrivit cu averea fiecăruia.

7) Descentralizarea cooperativă (Cooperația liberă cu control de stat).

8) Autonomia bisericii.

9) Înlocuirea jandarmeriei.

10) Reforma serviciului sanitar.

11) Legea pentru justificarea averilor funcționarilor publici — și a celor făcute în cursul războiului.

București, 5 decembrie 1919

(„Țara nouă“ din 29 iunie 1919)

Caricatură privind politica în perioada interbelică

Caricatură privind politica în perioada interbelică

Programul Partidului Național Liberal (1922)

[...] Vom închina toate puterile noastre consolidării Unității Naționale.

Vom da României întregite Constituția așteptată.

Vom face o politică de dreptate socială, asigurând astfel democrației sănătoase liniștea necesară pentru a dezvolta roadele dobândite prin sufragiul universal.

Vom desăvârși pentru țărani aplicarea reformei agrare și vom veghea la îmbunătățirea stării lor materiale, culturale și morale.

Ne vom strădui să îmbunătățim soarta muncitorimii de la orașe și să o înzestrăm cu legiuirile cerute de netăgăduitele ei nevoi.

Nu vom cruța nimic pentru a reda țării situația financiară la care are dreptul potrivit bogățiilor și tradițiilor ei.

Vom pune capăt risipei banului public prin economii și vom căuta să restabilim echilibrul bugetar prin revizuirea completă a impozitelor ce s-au pus acum în urmă.

Vom scădea și desființa impozitele ce nu erau cu adevărat cerute de nevoile statului.

Vom urma o politică economică care să îngăduiască sporirea producției și să înlesnească exportul ei, aducând astfel propășirea întregii economii naționale și prin aceasta ieftinirea traiului.

Toate silințele noastre vor fi îndreptate spre o bună și cinstită administrație. Statul, județele și comunele trebuiesc administrate cu grijă și spre folosul obștesc.

Vom lua măsuri energice împotriva tuturor abuzurilor săvârșite care au adus țării atâtea pagube de ordin material și moral.

Vom asigura tuturor cetățenilor României Mari, de orice rasă, limbă și confesiune ar fi ei, drepturile culturale și religioase ce li se cuvin.

În sfârșit, vom căuta, prin întărirea situației interne și printr-o politică externă de pace și de demnitate, să restabilim prestigiul României în afară.

(Documente 1918–1944, p. 307)

 

Programul Partidului Național-Țărănesc (1926)

VII. Programul economic

[...] Se va urmări sporirea producției țării prin normalizarea condițiilor de funcționare a vieții economice așezate pe temeliile ei naturale.

Producția principală a țării fiind agricultura, interesele propășirii acesteia nu vor fi subordonate intereselor unui industrialism forțat și artificial [...]

PROTECȚIA PROPRIETAȚII ȚĂRĂNEȘTI ȘI RIDICAREA PRODUCȚIEI AGRICOLE

Se va legifera un cod sistematic, în care vor fi luate toate măsurile necesare pentru cea mai largă protecție a proprietății țărănești și, în general, pentru ridicare producției agricole. Prin această codificare agricolă se va asigura libertatea circulației pământului țărănesc — după o epocă de tranziții și protecții — în scop de selecționare naturală a cultivatorilor serioși. Se va împiedica de o parte pulverizarea, iar pe de altă parte acumularea din nou a proprietăților rurale.

Se va organiza un credit rural [...].

Se va organiza viața cooperativă atât în scopul valorificării produselor agricole, cât și pentru procurarea mașinilor, instrumentelor și tuturor uneltelor necesare gospodăriilor agricole, având la bază autonomia lor.

Se va organiza serviciul de stat menit să îngrijească, prin ferme modele și alte stabilimente, nobilitarea semințelor și îmbunătățirea rasei vitelor. [...]

XI. Colaborarea Capitalurilor Străine

Pentru refacerea utilajului economic, ca și pentru punerea în valoare a unora dintre bogățiile țării este nevoie de capital străin.

Pentru atragerea capitalurilor străine în scopul fecundării bogăției naționale se cer anumite condiții, care au lipsit în perioada de după război și anume:stabilirea unei ordine interne constituționale și a unui regim de legalitate desăvârșit;egalitatea de tratament a capitalurilor străine ca și a capitalurilor românești în fața legii și administrației;statornicia regimului economic legal și respectare strictă a contractelor încheiate în marginile legale către stat și particulari.

XII. Politica Muncitorească

Punctul de plecare al politicii muncitorești va fi recunoașterea sinceră a asociațiilor profesionale (sindicatelor), investirea lor cu personalitate juridică și decretarea lor ca organe de mijlocire în raporturile dintre muncă și capital Instituții de împăciuire și arbitraj și camere de muncă vor înlesni dezvoltarea raporturilor normale între muncă și capital. [...]

Organizarea unui sistem complet de asigurări muncitorești împotriva bolilor, accidentelor, invalidității și bătrâneții pe baza unor instituții autonome și cu colaborarea muncitorilor, patronilor și statului. [...]

(Doctrina țărănistă în România.Antologie de texte. Editura Noua Alternativă, București,

1994, p. 113–122)

""