La 15 ani de la primul val de aderare al țărilor din fostul bloc comunist, este UE pregătită să se extindă în Balcanii de Vest?

Autor 887 vizualizări


Integrarea Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană va rămâne un subiect tabu în timpul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare care vor avea loc în perioada 23 – 26 mai. România va pune acest subiect pe masa discuțiilor abia după alegeri, în ultima lună în care se va afla în fruntea Consiliului UE, atunci când alte subiecte vor fi, însă, arzătoare.

Astăzi se împlinesc 15 ani de la integrarea Europei Baltice și Centrale în UE. Mai este, însă, UE atât de doritoare pentru încă o extindere? 

Pe 1 mai 2004 Europa fremăta. Estul se reîntorcea acolo unde îi era locul. România și Bulgaria mai aveau să aștepte încă trei ani, pentru a finaliza capitole care nici astăzi nu prea sunt rezolvate. Entuziasmul de a fi membru al Uniunii Europene era la cele mai înalte cote dar, astăzi, UE arată cu totul și cu totul altfel, la 15 ani de la momentul integrării Cehiei, Estoniei, Ungariei, Lituaniei, Letoniei, Maltei, Poloniei, Slovaciei și Sloveniei. 

De ce nu se va vorbi în campania electorală despre extinderea Uniunii Europene 

Securitatea cibernetică, fenomenul știrilor false, campaniile de dezinformare, mișcările de secesiune în frunte cu Brexitul, corupția din statele din Estul Europei, partidele populiste și euroscepticismul sunt, acum, marile provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Poate acestea sunt motivele pentru care subiectul extinderii Uniunii spre Balcanii de Vest a fost evitat în dezbaterea electorală organizată de POLITICO zilele trecute. 

Perspectiva integrării celor șase state din Balcanii de Vest în Uniunea Europeană rămâne destul de neclară. În decembrie 2018, YouGov a realizat un sondaj, chestionând cetățeni din Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Norvegia, Suedia și Marea Britanie cu privire la integrarea Balcanilor de Vest în UE. Răspunsurile nu au fost, tocmai, mulțumitoare. 

Pe acest fond de tendință a opiniei publice, ar fi fost foarte simplu pentru partidele populiste și eurosceptice să-și construiască platforma pe seama amenințării extinderii în Balcanii de Vest. În condițiile Brexitului, orice proiect nou de expansiune va fi tratat marginal, deși, în luna iunie, se vor da niște răspunsuri importante cu privire la acest aspect.

La începutul anului, ministrul de Externe al României George Ciamba a spus că România intenționează să aducă pe agenda dezbaterilor subiectul Balcanilor de Vest abia în luna iunie, atunci când țara noastră își va finaliza mandatul președinției prin rotație a Consiliului UE. Tot în luna iunie va avea loc summit-ul Consiliului European. Liderii europeni ar trebui să se decidă, în unanimitate, cu privire la inițierea negocierilor pentru aderarea Albaniei și a Macedoniei de Nord însă, pe agendă, vor fi și alte subiecte importante, precum Brexitul și cadrul financiar multi-anual. 


Dacă acest lucru nu se va întâmpla, Uniunea Europeană își va pierde din influența pe care o are în Balcanii de Vest. Promisiunea integrării în comunitatea europeană a detensionat multe relații din această zonă. Spre exemplu, Macedonia de Nord a acceptat Acordul de la Prespa știind că aceasta este cartea câștigătoare pentru a adera în Uniunea Europeană. 

Democrația în Balcanii de Vest a început să se prăbușească 

O evaluare publicată la începutul acestui an de Centrul pentru Politici Contemporane și de Fondul European pentru Balcani a scos în evidență problemele interne cu care se confruntă cele șase țări din această regiune.


Tendințele actuale din Balcanii de Vest, cum ar fi creșterea autoritarismului, emigrația în masă și depopularea cel mai probabil vor continua. Singura întrebare este dacă va fi drastică prăbușirea democrației în țările din Balcani, așa cum este cazul Serbia, sau va fi mai graduală, ca în Muntenegru și Bosnia. Marea provocarea a țărilor din regiune va fi cum să utilizeze acest fenomen al emigrației pentru a culege și câteva beneficii, cum ar fi transfer de cunoștințe și de tehnologie.

Optimismul privind reuniunea Consiliului European din 2019 este scăzut. Nu se întrevede un acord privind pachetul de extindere, iar liderii UE, în frunte cu Emmanuel Macron, nu au o strategie coerentă. Un alt moment demn de urmărit în 2019 va fi discursul următorului președinte al Comisiei Europene și modul în care Croația se va pregăti pentru a prelua, de la 1 ianuarie 2020, președinția Consiliului UE.

Punerea în aplicare a Acordului de la Prespa va fi influențată puternic de evoluțiile la nivelul regional. Dacă procesul de normalizare a relațiilor dintre Serbia-Kosovo nu reușește în totalitate, UE va pune un accent și mai puternic pe acordul dintre Grecia și Macedonia, deoarece este important ca Balcanii de Vest să aibă și o poveste de succes.

Liderii europeni privesc cu scepticism integrarea Balcanilor de Vest

Anul trecut a fost deseori catalogat drept “Anul Speranței” pentru Balcanii de Vest. Pesimismul din 2016 alimentat de Brexit și de alegerea lui Donald Trump în fruntea SUA a fost urmat de un optimism moderat la începutul anului 2017.

Click aici pentru continuare pe europolitics.ro

""