Autor 11250 vizualizări


Municipalitatea oraşului Cluj-Napoca caută o soluţie legală pentru amplasarea plăcuţei care a salvat ansamblul monumental Matia Corvin, în anul 1920.Aceastăplăcuţă controversată conţine un citat din Nicolae Iorga:„Biruitor în războaie, învins numai la Baia de propriul său neam când încercă să învingă Moldova nebiruită”.

Monument în cinstea regelui ungar

Ideea înălţării la Cluj a unei statui care să îl înfăţişeze pe Matia Corvin datează încă din anul 1882, an în care Consiliul Legislativ Orăşenesc Cluj a stabilit executarea unui monument în cinstea fostului rege al Ungariei, născut la Cluj. Macheta lui Janos Fadrusz a fost aprobată cu unanimitate de autorităţile locale clujene în 1894, iar aceasta a câştigat marele premiu la Expoziţia Mondială din 1900 de la Paris.

Statuile de bronz ale lui Matia Corvin şi ale celor patru personalităţi au fost aduse cu trenul de la Budapesta şi transportate pe şinele unei vechi linii de tramvai cu cai până în centrul Clujului, unde au fost amplasate pe soclul din piatră. Festivităţile de inaugurare au avut loc abia la data de 12 octombrie 1902, cauzele întârzierii fiind costurile ridicate ale realizării monumentului.

Astfel, ansamblul statuat dezvelit în anul 1902 îl înfăţişează pe regele Matia Corvin într-o ipostază ecvestră impunătoare, primind omagiul conducătorilor contemporani:Blasiu Magyar(vestit căpitan de oşti), Pavel Chinezu(banul Timişoarei), Stefan Zapolya(palatinul Ungariei, al doilea om în stat, şi bunicul viitorului mare rege) şi Stefan Bathory(voievodul Transilvaniei). Arhitectul Lajos Pakeya realizat proiectul soclului statuii, reprezentând un bastion al zidului cetăţii Clujului.

Nicolae Iorga salvează statuia lui Matia Corvin

În anul 1919, după realizarea Marii Uniri, au existat demersuri pentru demolarea monumentului, considerat un simbol al naţionalismului maghiar. O altă variantă a fost mutarea acestuia la Hunedoara, locul de baştină al tatălui regelui, Iancu de Hunedoara. Soluţia salvării monumentului i-a aparţinut istoricului Nicolae Iorga, prin amplasarea unei plăcuţe trilingve, care să evidenţieze originea română a regelui Matia.

În anii de după primul război mondial statul maghiar a solicitat în mai multe rânduri statuia, însă autorităţile române doreau să-l păstreze, referindu-se la dreptul de păstrare din cauza originii române a regelui. În urma dictatului de la Viena statuia a revenit din nou în centrul atenţiei. În anul 1945 a fost îndepărtată de pe postamentul statuii stema Ungariei şi inscripţiaMátyás király, fiind înlocuită cu inscripţia Mathias Rex.

După ce preiau puterea, comuniştii au îndepărtat inscripţia lui Iorga de pe statuie, iar o plăcuţă identică cu cea a istoricului a fost repusă pe statuie în 1992, de Ziua Naţională a României, de către primarul Gheorghe Funar. Plăcuţa atestă originea română a lui Matei Corvin pe care maghiarii îl consideră regele lor şi a fost prilej de dispute între cele două comunităţi.

După reabilitarea grupului statuar, primăria clujeană nu a mai montat respectiva plăcuţă. Viceprimarul Radu Moisin a spus că nu este vorba despre nici o dispută etnică, ci doar de respectarea legii. „Vrem să montăm această plăcuţă cu autorizaţie de construire şi cu aviz de la Comisia de monumente, fie pe soclul statuii, fie în apropierea acesteia. Vom depune documentaţia la Comisia de monumente, care se va pronunţa unde este potrivit să amplasăm această plăcuţă. Fostul primar Funar a pus-o pe statuie fără autorizaţie”, a declarat Moisin.

Arhitectul Adrian Borda din cadrul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice Cluj a declarat că:„Eu cred că este puţin probabil să se agreeze reamplasarea plăcuţei. Practic, cea originală cu textul lui Iorga nu mai există. A fost luată literă cu literă de clujeni în anii 1940. Cea care există acum îi aparţine lui Funar. Util ar fi să avem un istoric al inscripţiilor, în loc de această plăcuţă”.

Fostul negociator al României cu Uniunea Europeană, istoricul Vasile Puşcaş adoptă o poziţie diferită, acesta considerând că placa din faţa Grupului Statuar Matia Corvin cu textul lui Nicolae Iorga face parte din ansamblul monumental şi este integrată istoriei Clujului. „În calitate de istoric aş vrea să spun că fiecare comunitate îşi aranjează spaţiul, atât cel naţional cât şi cel cultural, aşa cum consideră. În situaţia în care clujenii consideră dacă este bine să se păstreze acea placă mi se pare că este potrivit. Deja acea placă face parte din ansamblul respectiv, are deja o istorie şi este integrată istoriei Clujului”, a spus Vasile Puşcaş.

""