Autor 40735 vizualizări


Aproape 47 de milioane de cetățeni francezi sunt aşteptaţi la urne, duminică, 23 aprilie, pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidenţiale. 11 candidaţi s-au înscris în competiţia pentru Palatul Élysée. Conform celor mai recente sondaje, 4 candidați au șanse reale de a ajunge în turul al doilea, care va ave loc pe 7 mai.

Ultimul sondaj realizat înainte de alegeri, pe 19 aprilie, îl plasează pe prima poziție pe Emmanuel Macron (cu 23% din voturi), urmat de Marine Le Pen (21,5%), și de François Fillon și Jean-luc Melenchon, (amândoi cu câte 19%). Însă primii doi clasați sunt pe o pantă descendentă față de sondajele precedente, în timp ce Melenchon a crescut cu peste 4% în ultima lună. În plus, procentul indecișilor este de circa 40%, cel mai mare din ultimele decenii. Pentru turul al doilea, Macron este dat învingător în fața lui Le Pen, cu 65% din voturi. De altfel, dacă ajunge în turul al doilea, sondajele arată că Marine Le Pen ar urma să piardă în fața oricărui contracandidat.

Ultima dezbatere electorală a avut o durată de trei ore şi jumătate și a coincis cu atacul de pe bulevardul Champs Élysée din Paris, soldat cu un poliţist mort şi cu rănirea altor doi polițiști și a unei turiste.

Emmanuel Macron (39 de ani) a intrat în cursa electorală ca un candidat ”antisistem” și a reușit să ajungă favoritul cursei electorale, potrivit sondajelor, având teoretic prima șansă de a deveni următorul președinte al Franței. Macron a fost bancher de investiții Rothschild & Cie Banque și ministru al Economiei în Guvernul socialist condus de Manuel Valls. În aprilie 2016, el a înființat ”En Marche!”, o organizație aflată la granița dintre o mișcare cetățenească și un partid politic. În numai un an, organizația a atras peste 240.000 de membri, mai mult decât orice partid politic francez, cu excepția Republicanilor. ”En Marche!” se inspiră din tehnicile utilizate de Barack Obama în campania din 2008. Macron a ajuns în atenția presei franceze și datorită relației cu soția sa, Brigitte Trogneux, fosta lui profesoară de liceu și care este cu 24 de ani mai în vârstă decât el.

Marine Le Pen (48 de ani) a încercat în ultimii ani să schimbe imaginea partidului de extremă dreaptă Frontul Național (FN), pe care l-a moștenit de la tatăl ei, Jean-Marie Le Pen. Ea se află la cea de-a doua campanie prezidențială și este cotată de sondaje cu șanse mari de urma pașii tatălui ei, care a reușit în 2002 să intre în turul doi. În 2011, Marine a preluat conducerea FN, iar în anul următor a candidat pentru prima dată la alegerile prezidențial, unde s-a clasat pe locul trei, cu 17,9% din voturi, dar cu un procent mai mare decât obținuse tatăl ei cu 10 ani înainte. Spre deosebire de Jean-Marie Le Pen, Marine are un electorat mai consolidat și mai numeros, însă niciun sondaj nu o dă drept câștigătoare în cel de-al doilea tur de scrutin, care va avea loc la 7 mai. Marine Le Pen critică imigrația, acuzând lipsa de securitate și cere să se acorde prioritate francezilor și patriotismului economic. Temele sale de campanie sunt inspirate programul "America First", care i-a asigurat anul trecut succesul lui Donald Trump.

Francois Fillon (63 de ani) a fost prim-ministru al Franței (2007 – 2012), în timpul mandatului președintelui Nicolas Sarkozy. Plecat cu șansa a doua în cursa pentru a obține nominalizarea Republicanilor, el a fost ales, contrar tuturor așteptărilor, candidatul conservatorilor francezi la scrutinul prezidențial. Triumful în competiția internă a Republicanilor a fost momentul de glorie al lui Fillon, mulți comentatori ai scenei politice din Franța considerând că numai o catastrofă mai putea să-l împiedice să câștige alegerile prezidențiale. Și catastrofa s-a produs pentru Fillon. În luna ianuarie a izbucnit scandalul privind locurile de muncă fictive de asistenți parlamentari pe care le-ar fi avut soția sa, Penelope Fillon, și copiii săi. Scandalul poreclit ”Penelopegate” și ancheta deschisă de procuratura franceză i-au afectat serios șansele lui Fillon, care este pe locul al treilea în ultimele sondaje, însă nu l-au determinat să renunțe la cursa prezidențială, deși în ianuarie a promis că va renunța la candidatură dacă va fi inculpat. Dacă va deveni președinte, Fillon va avea imunitate timp de cel puțin un mandat de cinci ani. Dacă nu, probabil că va fi nevoit să dea socoteală în fața justiției pentru deturnare de fonduri publice și alte acuzații.

Jean-Luc Mélenchon (65 de ani) reprezintă o altă surpriză a acestor alegeri. Fost senator și ministru al educației, Mélenchon este în prezent membru al Parlamentului European. El a părăsit Partidul Socialist în 2008 și a înființat a înființat Partidul Stângii (Le Parti de Gauche). El a candidat la alegerile prezidențiale din 2012, susținut de Partidul Comunist, deși nu a făcut niciodată parte din această formațiune politică. În primul tur, a obținut puțin peste 11% din voturi. În al doilea tur, Mélenchon le-a cerut susținătorilor săi să-l voteze pe Francois Hollande, cu condiția ca acesta să se dezică de politica de austeritate promovată de cancelarul german Angela Merkel. La scurt timp după victoria lui Hollande, Mélenchon a devenit unul dintre cei mai vocali critici ai președintelui francez, pe care l-a acuzat că nu și-a îndeplinit promisiunile. În această campanie electorală, Mélenchon a avut cea mai spectaculoasă ascensiune în sondaje. La cei 65 de ani, liderul stângii radicale a dovedit că are mare priză la public. El strânge zeci de mii de persoane la mitingurile sale. La o întâlnire electorală în Marsilia au venit 70.000 de susținători. Cărțile scrise de el se află în topul vânzărilor, blogul lui și canalul său de pe Youtube sunt vizitate de mii de internauți. Adversarii săi îl acuză că este antieuropean, susținător al protecționismului, neocomunist și apropiat de Vladimir Putin.