Antonescu, Zelea Codreanu, personaje istorice tabu?

Ecourile stârnite de emisiunea Profesioniştii, realizată de Eugenia Vodă, în care jurnalistul Ion Cristoiu a declarat că liderul Mişcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, a fost un personaj romantic şi incoruptibil, continuă încă să se facă simţite. Plecând de la acest caz, după toate scrisorile deschise, pro şi contra sancţionării emisiunii, o întrebare revine:Cum trebuie abordate astăzi subiectele controversate din istoria României? Chiar mai mult:în ce termeni trebuie discutat despre Corneliu Zelea Codreanu? Dar despre mareşalul Ion Antonescu? Ar trebui să fie cenzurate emisiunile care transmit alte opinii decât cele unanim acceptate despre personaje istorice controversate? La aceste întrebări răspund:Adrian Cioroianu, Andrei Pleşu, Dinu C. Giurescu şi Zoe Petre.

Adrian Cioroianu:

„Trebuie să discutăm despre Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu sau Nicolae Ceauşescu pentru a nu ajunge la aberaţii”

În ciuda aparenţelor, se discută destul de puţin în societate despre Corneliu Zelea Codreanu sau despre Ion Antonescu. Atunci când se face, argumentele taberelor nu au nicio legătură unele cu altele. În cazul de faţă, paradoxal, şi unii, şi alţii au dreptate. Într-adevăr,  Corneliu Zelea Codreanu a fost un personaj romantic, un lider charismatic, nu avem date că ar fi fost coruptibil. În schimb, şi celelalte argumente sunt adevărate, în sensul că Zelea Codreanu a fost un antisemit şi un criminal. Cele două nu se exclud reciproc. La ora actuală ar trebui mai multă relaxare în discursul nostru despre istorie, vorbim despre perioade care au fost. Ceea ce ne interesează pe noi este să nu mai repetăm aceleaşi greşeli. Totuşi, în acest caz, Ion Cristoiu nu bătea deloc câmpii când a afirmat că liderul Mişcării Legionare a avut o aură de personaj romantic în mintea multora dintre români. Asta nu înseamnă că politica pe care a dus-o el a fost onorabilă. Nici despre Hitler nu avem date că ar fi fost un corupt. Probabil că au fost mulţi alţi lideri care au avut mai multe probleme cu corupţia decât Hitler, dar, pe de altă parte, ştim foarte bine că Führerul a fost un criminal, un antisemit notoriu, etc. Trebuie făcută clar o diferenţă.

În istorie nu trebuie să existe subiecte tabu. Trebuie să vorbim despre Corneliu Zelea Codreanu, despre Ion Antonescu, despre Nicolae Ceauşescu pentru a nu ajunge la aberaţii, precum cei 83% dintre români care spun că nu au fost afectaţi de comunism. Cum s-a ajuns aici? Explicaţia este simplă. Nu s-a discutat în societate, iar Ceauşescu ajunge să fie regretat pentru că pare printre altele incoruptibil faţă de actualii lideri politici. Nu trebuie cenzurate discuţiile pe teme istorice, dar trebuie insistat ca oamenii să vină cu argumente, pentru că orice teribilist poate să afirme despre Zelea Codreanu că ar fi fost salvatorul ţării.

Andrei Pleşu:

„Trebuie cenzurată calomnia, minciuna, instigarea la ură, vulgaritatea, dar nu opinia”

Protestul pe care l-am semnat cu privire la condamnarea emisiunii dnei Eugenia Vodă nu viza evaluarea abuzivă a personalităţii lui Zelea Codreanu, ci dubla măsură de care se face vinovat CNA-ul. Dacă un portret mai curând pozitiv al lui Codreanu poate indispune şi irita, atunci ar trebui să indispună şi să irite şi un portret mai curând pozitiv al lui Ceauşescu. Or, despre acesta din urmă, am auzit, de nenumărate ori, pe diferite canale de televiziune, ca a fost o capacitate a politicii noastre externe, victimă a unui proces nedrept, om cumsecade care dădea bomboane copiilor (Oana Mizil), preşedinte bun în primii zece ani de guvernare (Traian Băsescu) etc. Nostalgia comunismului e neâncetat încurajată de o mulţime de emisiuni, pe care nimeni nu le amendează. Această dublă măsură e insalubră. Pe de altă parte, nici o opinie nu trebuie, cred, cenzurată. Trebuie cenzurată calomnia, minciuna, instigarea la ură, vulgaritatea, dar nu opinia. Opinia, chiar masiv controversabilă, trebuie dezbătută. Dezbaterea publică liberă e singura igienă funcţională, când e vorba de evaluarea trecutului.

Dinu C. Giurescu

„Codreanu sau Antonescu trebuie judecaţi după documente”

Personalităţile controversate şi care nasc din start discuţii în contradictoriu trebuie prezentate în contextul vremii. De exemplu, generalul Antonescu când a spus, în septembrie 1940, că „mergem cu Axa”, trebuie judecat în funcţie de contextul în care se afla România în acel moment. Atunci, ţara se afla cu spatele la zid, iar generalul credea că Wehrmachtul va învinge. Mai târziu şi-a dat seama că pierdem războiul. Acelaşi personaj, în cazul de faţă Antonescu, a avut diferite atitudini în cursul celor patru ani. De la septembrie 1940, când a spus că „mergem cu Axa”, până la negocierile cu Rusia de la Stockholm, din 1944. De aceea, în cazul Codreanu sau Antonescu, din punct de vedere istoric, trebuie să judecăm personalităţile după documente. Nu cred că ar trebui să cenzurăm astfel de discuţii.

Zoe Petre:

„Trebuie gândit bine dacă merită să elogiem personaje controversate doar ca să contrariem opinia publică”

Când vorbim din postura de istoric – înţeleg că acest statut revendica domnul Cristoiu la emisiunea Eugeniei Vodă – toate subiectele de istorie trebuie tratate din punct de vedere critic. Istoricul nu trebuie să aibă vocaţia judecăţilor de valoare, istoricul trebuie să emită judecăţi de existenţă, adică să spună care sunt faptele şi eventual să le interpreteze. În niciun caz, să facă elogiu unui personaj sau să blameze un personaj. Nu cred că ar trebui cenzurate asemenea discuţii, cred însă că trebuie să ne gândim bine dacă merită să elogiem personaje controversate doar să contrariem opinia publică.

Protestul împotriva emisiunei Eugeniei Vodă

Am aflat cu îngrijorare de difuzarea, pe primul canal al Televiziunii Române, a unei emisiuni realizate de dna Eugenia Voda şi difuzate pe TVR 1 la data de 21 noiembrie 2010, în cadrul căreia jurnalistul Ion Cristoiu a făcut unele afirmaţii inacceptabile cu privire la „moralitatea“ lui Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul mişcării legionare din România, personaj pe care l-a prezentat ca pe un erou romantic. Dorim să vă atragem atenţia că afirmaţii de genul celor făcute în cadrul acestei emisiuni sînt nu doar încercări de acreditare a unor neadevăruri istorice, ci şi ofense la adresa memoriei victimelor mişcării legionare din România. Dl Ion Cristoiu, care se declară, ca ziarist, discipol al lui Nae Ionescu, ca şi gazda sa, dna Eugenia Vodă, ignoră caracterul fascist şi terorist al acestei grupări politice, contribuţia ei la pregătirea Holocaustului din România, responsabilitatea ei (şi a liderului ei) pentru asasinarea unor oameni nevinovaţi, între care şi personalităţi ale vieţii politice şi culturale româneşti din perioada interbelică. Difuzarea unei asemenea emisiuni nu poate crea decît confuzie şi derută în contextul politic şi economic actual. Vă solicitam de aceea, domnule director, ca instituţia publică pe care o conduceţi să se delimiteze în mod ferm de afirmaţiile făcute în emisiunea amintită şi să sancţioneze pe cei care sînt răspunzători profesional pentru producerea şi difuzarea ei. Secvenţe edificatoare din această emisiune pot fi văzute la adresa http://www.youtube.com/ watch?v=Ks0mqFIkycg

Semantari:Dinu Adam, scriitor;Laszlo Alexandru, scriitor;Liviu Antonesei, scriitor;Adina Babesh, politolog;Daniel Barbu, profesor;Tereza Barta, profesor;Liviu Beris, genetician;Gheorghe Cîmpeanu;Igor Caşu, Ph.D.;Adrian Cioflancă, istoric;Vera Cîmpeanu;Mariana Codruţ, scriitoare;Alexandru Cosciug;dr. Peter Dan, psiholog;Iulia Deleanu;Doina Denes, psiholog;Caius Dobrescu, scriitor;Marius Drăghici;Alexandru Florian, sociolog;Mihai Dinu Gheorghiu, sociolog;prof. dr. Adrian-Paul Iliescu;Radu Ioanid, istoric;Maximilian Marco Katz, istoric;Marius Lazăr, sociolog;Ioana Macrea Toma, dr.;Norman Manea, scriitor;Sorin Adam Matei, profesor asociat, USA;Adrian Miroiu, prof. dr.;Mihaela Miroiu, prof.dr.;dr. Sergiu Mişcoiu;drd. Crisanta Moldovan;Rodica Moldovan, profesor;Mircea Moldovan, inginer;prof. univ. dr. Mircea Morariu;Alexandru Muraru;Lucian Năstasă, istoric.

În apărarea Eugeniei Vodă«Suntem cu toţii de acord că spaţiul public trebuie protejat de efectele oricărui discurs abuziv din punct de vedere moral, politic, ideologic. Extremismul, xenofobia, fundamentalismele de orice fel trebuie evacuate, iar când se manifestă, trebuie amendate prompt. Pe de altă parte, o asemenea precauţie nu este legitimă decât ca expresie a unui discernământ exercitat în deplină libertate. A contracara o ideologie pernicioasă în numele unei ideologii de sens contrar, izvorâtă din partizanat, calcul strategic sau înregimentare conformistă nu e de natură să rezolve lucrurile.Spiritul conformist presupune să gândeşti potrivit unui canon, să spui nu ce crezi sau ce este adevărat, ci doar ceea ce se aşteaptă de la tine să spui;sau să te indignezi pentru că ţi se cere s-o faci, pentru că e la modă indignarea, pentru că "dă bine" să te manifeşti intransigent. Unul dintre numele spiritului conformist este, astăzi, "corectitudinea politică". E un tip de comportament adoptat de numeroşi gânditori oportunişti, dispuşi să afişeze, la tot pasul, o combativitate de circumstanţă şi să arunce anatema în toate direcţiile, montând perfide procese de intenţie.Gândindu-ne la această formă, arbitrară, de corectitudine, atragem atenţia Consiliului Naţional al Audiovizualului că s-a grăbit să judece fără o argumentaţie solidă cazul Eugeniei Vodă, ca urmare a emisiunii "Profesioniştii“, difuzată pe 13 noiembrie a.c. la TVR 1.1. S-a incitat astfel la un veritabil atac mediatic împotriva autoarei, motivat strict de ipocrizia spiritului conformist. Iar spiritul conformist este, înainte de orice, liberticid. Nu intră aici nici o clipă în discuţie partitura invitatului Ion Cristoiu, ale cărui opinii pot fi, pentru unii dintre noi, mai mult decât discutabile. Atâta doar că, pentru a fi discutate, ele trebuie mai întâi să fie cunoscute. Este o datorie a jurnalistului să aducă la cunoştinţa publicului o paletă cât mai largă de poziţii, păreri, tipuri de discurs. În cazul la care ne referim, jurnalistul, Eugenia Vodă, ascultă, îşi incită partenerul de discuţie şi lasă telespectatorilor libertatea de a judeca. Pentru ce este ea acuzată? Pentru că nu a manifestat acea pioasă indignare, atât de dragă spiritului conformist. Or, nu acesta este rolul ei în formatul emisiunii. Rolul jurnalistului în genere ei este "de a scoate la iveală“, iar nu de a practica cenzura "mironosiţei virtuoase", spunându-ne dinainte ceea ce se cuvine să spunem, luându-ne dreptul de a gândi şi de a vorbi cu mintea şi cu vocea noastră.2. Sancţionând emisiunea Eugeniei Vodă, CNA se face vinovat şi de practica dublei măsuri. El invocă art. 47 din Codul Audiovizualului, potrivit căruia este interzisă "prezentarea apologetică a crimelor şi abuzurilor regimurilor totalitare, a autorilor unor astfel de fapte". Or, e greu să ne explicăm felul în care CNA se grăbeşte, în cazul Eugeniei Vodă, să invoce un articol de care a uitat cu desăvârşire când, pe numeroase alte posturi de televiziune, s-au tolerat, fără sancţiuni, emisiuni întregi încurajând, explicit, nostalgia faţă de regimul comunist. Un exemplu recent:acum câteva săptămâni, cu ocazia funeraliilor lui Adrian Păunescu, majoritatea posturilor TV din România au făcut zile în şir apologia unuia dintre actorii principali ai unui regim totalitar "vinovat de crime şi abuzuri".Nu credem că asemenea măsuri sunt probe de vigilenţă adevărată şi că ele pot întreţine o atmosferă de libertate responsabilă. Şi nu credem că a te solidariza cu astfel de acţiuni cochet conformiste doar pentru a-ţi confecţiona un portret convenabil este un model de atitudine civică. Dimpotrivă».

Semnatari:Marie-France Ionesco (Franţa), David Esrig (Germania), Gabriel Liiceanu, Cristian Mungiu, Toma Pavel (SUA), Lucian Pintilie, Andrei Pleşu, Corneliu Porumboiu, Cristi Puiu şi Silviu Purcărete.