Autor 1825 vizualizări


Reputatul istoric american Keith Hitchins, unul dintre cei mai buni specialiști străini în istoria României, a murit la vârsta de 89 de ani, anunță Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe. 

Specialist în istoria României şi a Europei de Sud-Est, profesor universitar la University of Illinois, membru de onoare al Academiei Române din 1991, profesorul Hitchins a luat contact cu România în 1960, ca bursier Fullbirght, întreprinzând ulterior numeroase vizite de studiu și călătorii documentare în România.

Keith Hitchins s-a născut la 2 aprilie 1931 la Schenectady, în statul New York, Statele Unite. A devenit doctor al Universităţii Harvard în 1964 cu o teză despre istoria mişcării politice a românilor din Transilvania din secolul al XVIII-lea şi până la Revoluţia de la 1848. Și-a dedicat apoi cea mai mare parte a carierei cunoaşterii şi cercetării istoriei şi culturii române. Keith Hitchins a fost unul dintre primii studenți americani veniți în România după al Doilea Război Mondial, în 1960, prin intermediul programului de schimb academic devenit ulterior programul Fulbright. Keith Hitchins a fost profesor universitar la Universitatea din Illinois, Urbana-Champaign, unde a predat istoria încă din 1967.

Profesorul Keith Hitchins a pus în centrul celei mai mari părți a cercetărilor sale problema emancipării etnice şi religioase a românilor din Transilvania de-a lungul secolelor al XVIII-lea, al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea. Acestei problematici profesorul Hitchins i-a dedicat numeroase studii și cărți: The Romanian National Movement in Transylvania, 1780 – 1849 (Harvard University Press, 1969), Orthodoxy and Nationality:Andrei Şaguna and the Rumanians of Transylvania, 1846 – 1873 (Harvard University Press, 1977), The Idea of Nation. The Romanians of Transylvania, 1691 – 1849 (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1985), A Nation Discovered: Romanian Intellectuals in Transylvania and the Idea of Nation, 1700 – 1848 şi A Nation Affirmed: The Romanian National Movement in Transylvania, 1860 – 1914 (ambele apărute la Editura Enciclopedică, 1999). De asemenea, cele două volume de sinteză a istoriei moderne a românilor şi a României, publicate de Oxford University Press (1994 şi 1996) şi traduse în limba română la Editura Humanitas (România, 1866-1947 şi Românii, 1774 – 1866, în 1996 și 1998), sunt printre cele mai intens utilizate sinteze de istorie chiar şi în România. Se poate afirma că aceste lucrări au contribuit, probabil cel mai mult, de la Nicolae Iorga încoace, la cunoaşterea istoriei româneşti pe plan internaţional, în mediile academice anglofone.

Foto sus: Keith Hitchins (sursa: Facultatea de Istorie a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași)