Autor 41999 vizualizări


Cunoscut şi sub numele de „Oraşul pierdut al Incaşilor”, Machu Picchu este cel mai faimos simbol al civilizaţiei pre-columbiene din America de Sud, şi astăzi este considerat a fi una din cele 7 noi minuni ale lumii.

  1. Construcţia datează din secolul al XV-lea, perioada de apogeu a civilizaţiei incaşe, şi a fost abandonată un veac mai târziu din cauza invaziei spaniole.
  2. Deşi se află la doar 80 de kilometri de Cusco, capitala imperiului incaş, conchistadorii spanioli nu au descoperit acest sit, astfel că a fost salvat de la distrugere (cum s-a întâmplat cu aproape toate celelalte situri).
  3. Deşi se află la o altitudine de 2.400 m, Machu Picchu nu e oraşul construit la cel mai înalt nivel. Capitala Cusco se află la 3.400 m deasupra nivelului mării.
  4. Toate clădirile sunt construite exclusiv din blocuri de piatră, care ajung chiar şi la 50 de tone.
  5. Scopul exact al construcţiei rămâne un mister pentru cercetători. Principala teorie este că oraşul ar fi fost un spaţiu religios sacru, în timp ce alte teorii susţin că ar fi ori un spaţiu exclusivist dedicat nobilimii, ori un centru de control al economiei regiunilor cucerite, ori punct de observaţie astronomică.
  6. Principalele monumente arheologice sunt:piatra Intihuatana(una din multele stânci ritualice din cultura incaşă), Templul Soarelui şi Camera celor 3 Ferestre. Acestea erau dedicate principalei zeităţi incaşe, Inti, zeul Soarelui.
  7. Oraşul este împărţit în două zone, una dedicată nobilimii, şi o alta în care locuia populaţia de rând.
  8. Situl a fost descoperit de occidentali abia în 1911, când istoricul Hiram Bingham a ajuns ghidat până acolo de un localnic, un băiat în vârstă de 11 ani.
  9. Faptul că a rămas necunoscut timp de patru secole poate fi explicat prin faptul că oraşul este complet invizibil din zonele de altitudine inferioară.
  10. După descoperirea oraşului, Bingham a efectuat aici săpături, iar artefactele descoperite – vase din ceramică, statuete din argint, rămăşiţe umane şi bijuterii – au ajuns la Universitatea Yale. Abia la sfârşitul anului 2010 Yale a acceptat returnarea acestora.