Autor 39273 vizualizări


Există sute de cisterne antice ascunse sub străzile și clădirile din Peninsula Istorică aIstanbulului. Dintre cele două care sunt deschise turiștilor, Basilica Cisternă (Yerebatan Sarnıcı), numită adesea Palatul Scufundat, reprezintăuna dintre cele mai mari și poate cea mai neobișnuită atracție turistică a orașului întins pe două continente, fiind o mărturie a trecutului zbuciumat al acestuia, dar și unul dintre puținele exemple de arhitectură bizantină conservată atât de bine.

1700 de ani de existență

Basilica Cisternăconstituiecea mai impresionantă secțiune a unei rețele de bazine realizate în secolul al IV-lea, la porunca împăratului Constantin cel Mare. Denumirea complexului subteran provine de la Basilica Ilius sau, conform altor surse, Basilica Stoa, monumentul pe locul căruia a fost amenajat rezervorul subteran, iar grație coloanelor de marmură aparent infinite ce se ridicau de la nivelul apei, ansamblul a fost supranumit „Palatul Scufundat”.Acestaa fost extins prin grija lui Iustinian I (527-565), în anul 542, fiind folosiți peste 7000 de sclavi. Cele mai mari galeriiexistente în prezent dateazădin timpul domnieiacestui împărat, care a condus Imperiul Roman de Răsărit în timpul celei mai prospere perioade a existenței sale. Rezervorul lărgit asigura alimentarea cu apă a Marelui Palat din Constantinopol, precum și pentru o serie de clădiri situate pe prima dintre cele șapte coline ale Istanbulului. Textele din Antichitate indică faptul că Basilica ar fi fost înconjurată de grădini și colonade, interconectate cu cele ale Catedralei Sfânta Sofia din imediata apropiere. Aceleași izvoare istorice menționează faptul că în vârful rezervorului exista un piedestal pe care era fixată statuia de broz a regelui Solomon, topită mai târziu, din ordinul împăratului Basilius I Macedoneanul, pentru realizarea propriei reprezentări.

După cucerirea otomană din anul 1453, ansamblul și-a păstrat funcția inițială, fiind una dintre sursele principale de apă ale Palatului Topkapı.Bazinul a fost în permanențăumplut, camăsură de precauție pentru situațiile în care așezarea ar fi fost supusă unor lungi asedii, apa fiind adusă din Pădurea Belgrad, situată la 19 kilometri de centrul Istanbulului.

Cisterna nu a fost cunoscută de popoarele din Vest până la jumătatea secolului al XVI-lea, când călătorul german Gyllius efectuează o călătorie de studiu, fiind uimit de splendorile Palatului Scufundat, pe care îl descrie detaliat în jurnalele sale. 

Basilica Cisternă a trecut prin mai multe etape de reparații de-a lungul timpului. Primele îmbunătățiri i-au fost aduse în secolul al XVIII-lea, în perioada otomană, sub domnia Sultanului Ahmed al III-lea, de către arhitectul Muhammad Agha din Kayseri. Al doilea ciclu de reparații majore a avut loc în secolul al XIX-lea, în timpul Sultanului Abdulhamid al II-lea. Coloanele avariate au fost restaurate în anii 1968 și 1985, cu finanțare obținută din partea Muzeului Metropolitan din Istanbul. Tot în 1985, au fost construite platforme care să permită vizitarea monumentului de către turiști, iar bazinul a fost populat cu pești. La data de 9 septembrie 1987, Palatul Scufundat a fost expus publicului ca un exemplu de patrimoniu cultural universal.

 

Caracteristicile arhitecturale unice ale Palatului Scufundat

Palatul Scufundat este adăpostit de o imensă structură rectangulară, cu o lungime de 140 de metri și o lățime de 70 de metri, iar intrarea se face coborând o serie de 55 de trepte. Basilica Cisternă are o suprafață de 9800 de kilometri pătrați și o capacitate de stocare de 100000 de tone. La ora actuală,   este un spațiu aerisit, cu 336 de coloane din marmură, dispuse simetric, la o distanță de 4, 8 metri una față de cealaltă, pe 12 rânduri și 28 de coloane, având au o înălțime de aproximativ 9 metri și susținând arcade și domuri bizantine. Majoritatea coloanelor au formă cilindrică și au fost recuperate din cadrul unor clădiri mai vechi, abandonate, fiind reutilizate în construcția rezervorului subteran. Capitelurile coloanelor sunt sculptate în diferit, 98 – în stil corintic, iar restul – în stil doric. Pereții bazinului au o grosime de 4, 8 m, sunt construiți din cărămidă și impermeabilizați utilizând mortar de Khorasan. 

Legendele din jurul Medusei

Cele două capete ale Medusei utilizate pe post de piedestaluri pentru coloane constituie atracția principală a monumentului. Situate în partea de sud-vest a Cisternei, acestea reprezintă capodopere ale sculpturii din perioada romană, nefiind cunoscut cu exactitate locul din care au fost aduse.

De-a lungul timpului, numeroase mituri au fost țesute în jurul acestor sculpturi, încercând în special să descifreze amplasarea acestora:una dintre Meduse este poziționată invers, cu capul în jos, iar cealaltă – lateral.   

 

Cele două sculpturi ale Medusei

 

Potrivit uneia dintre legende, Medusa era una dintre cele trei gorgone (Medusa, Stheno, Euryale), monștri feminini ai lumii subterane prezenți în mitologia greacă. Dintre aceste trei surori, Medusa, descrisă ca având șerpi în loc de păr, era singura ce deținea abilitatea de a-i transforma pe oamenii care o priveau în stane de piatră. Totuși, există și povești care o menționează pe Medusa ca fiind o tânără frumoasă, îndrăgostită de Perseu, fiul lui Zeus, fapt ce a atras gelozia zeiței Atena. Aceasta transformă părul lung și negru al Medusei în șerpi și face ca toate persoanele ce o priveau pe fată în ochi să fie pietrificate pe loc. Majoritatea miturilor grecești menționează uciderea Medusei de către eroul Perseu, cu ajutorul zeităților Atena și Hermes, din corpul său neînsuflețit răsărind gigantul Chrysaor și calul înaripat Pegas. Decapitarea Medusei îi conferă lui Perseu o forță deosebită în înfruntarea dușmanilor săi, care rămâneau pietrificați la vederea capului monstrului. Conform unui alt mit, însăși Medusa, privindu-se într-o oglindă, a fost pietrificată.

Sculpturi de acest tip pot fi întâlnite în siturile antice din majoritatea statelor din bazinul Mării Mediterane. Mulți istorici afirmă că picturi și sculpturi înfățișând gorgonele, cunoscute sub denumirea de Gorgoneion, erau amplasate în Antichitate la intrarea în diferite monumente importante, cu rolul de a le proteja împotriva jafurilor și vandalizărilor, dar și de a înlătura spiritele rele. Din același motiv, bizantinii își decorau mânerele săbiilor cu chipul stilizat al Medusei.

De asemenea, se pare că romanii plasau statuetele invers, astfel încât persoanele care le priveau să nu fie transformate în stane. Așadar, sculptorul care a realizat operele amplasate în interiorul Palatului Scufundat, a așezat chipul Medusei în trei poziții diferite, dintre care doar două s-au păstrat până în prezent. 

Palatul Scufundat – Sursă de inspirație artistică

Palatul Scufundat a fascinat, de-a lungul anilor, numeroși regizori și scriitori, dornici să își plaseze acțiunea în acest loc mistic.

Basilica Cisternă a reprezentat platou de filmare pentru o serie de producții precum „James Bond-From Russia with Love” (1963), în care actorul principal merge cu barca prin pădurea de coloane de marmură, „The International” (2009) sau „Brotherhood of Tears” (2013), Totuși, cum era de așteptat, de multe ori adevărul istoric a fost distorsionat, apărând numeroase confuzii privitoare la localizarea sau la originile monumentului.

 

Captură din filmul „James Bond-From Russia with Love” (1963)

 

De asemenea, Palatul Scufundat și cele două statui ale Medusei sunt menționate în faimosul roman „Inferno” al lui Dan Brown, dar și în „Crescent Dawn” al autorului american Clive Cussler.  

Rezervorul subteran poate fi explorat virtual și prin intermediul jocului video „Assassin's Creed:Revelations”, care include o secțiune specială denumită „The Yerebatan Cistern”.

Vizitarea muzeului subteran

În prezent, miturile dezvoltate în jurul Medusei, peștii, susurul nesfârșit al apei, completat de muzica ambientală atrag anual sute de mii de turiști.

Monumentul se află pe Yerebatan Caddesi, în imediata apropiere a Pieței Sultanahmet și a unor monumente mult mai cunoscute, precum Moscheea Albastră sau Catedrala Sfânta Sofia.

 

Muzeul subteran este deschis zilnic, între orele 9-17:30 (iarna), respectiv 18:30 (vara).Pe lângă funcția principală, Basilica Cisternă a găzduit, de-a lungul timpului, diverse evenimente de rang național și internațional.

""