Autor 9098 vizualizări


În Valletta, te aştepţi la tot pasul să întâlneşti un cavaler în armură, iar Mdina este o  frumoasă cetate  locuită de nobilii urmaşi ai ioaniţilor de odinioară. Lipsa lacurilor şi a râurilor este compensată de staţii care transformă apa Mediteranei. Tot mării i se datorează Grota Albastră sau Fereastra Albastră.

Galbenă ca mierea, Malta te ademeneşte, tot aşa cum Calypso, stabilită aici în vremuri imemoriale, l-a „vrăjit" pe Ulise. Cu apele cristaline, cu senzaţionalele golfuri stâncoase, cu peşterile subacvatice şi cu un climat de poveste. Seducătoare, misterioasă, cu peste 7.000 de ani de istorie în spate şi un „background" turistic impresionant...

Am fost de patru ori în Malta, micul arhipelag din inima Mediteranei, dar vă spun sincer că m-aş întoarce oricând acolo. Nu ştiu ce m-a impresionat mai mult. Poate combinaţia de muzeu viu din capitala Valletta cu hotelurile şi cluburile cosmopolite de pe litoral. Ori pitorescul insuliţei Gozo, patria lui Calypso, sau fascinantul Comino şi laguna sa cu ape turcoaz. Sau, de ce nu?, templele de la Hagar Qim, Biserica Cavalerilor Ioaniţi, maltezii cei prietenoşi şi inimoşi ori maltezele ruşinoase ca nişte fecioare arăboaice...

Am plecat din Bucureşti într-o seară de la mijlocul lui iunie. După două ore de zbor, zumzăiala şi agitaţia din avion mi-au confirmat că ne pregătim de aterizare. Ca la orice contact cu o ţară străină, încercam să ghicesc locurile, clădirile şi autostrăzile pe care urma să le văd aievea, după luminile sclipitoare şi misterioase. Am aterizat după ora trei dimineaţa şi autocarul de transfer s-a urnit puturos, apucând pe un drum străjuit de palmieri. Evident, mergând pe partea stângă, căci ne aflam într-o fostă colonie britanică. Mă uitam la jucăuşele case albe, cu acoperiş plat, în stil maur, aproape trase la xerox, care nu au mai mult de două etaje, şi mă gândeam la „balaurii" din Pipera. Dar cui îi pasă în Malta de latifundiari! Aici pământul e scump (şi nu mă refer numai la bani). Ţare e cât o coajă de nucă şi n-ai cum să te întinzi cu o clădire pe foarte mulţi metri pătraţi. Suprafaţa sa totală abia sare de 300 de kilometri pătraţi.

Templede 7.000 de ani

 

A doua zi, Malta fiind o ţară mică, am ajuns foarte repede la Hagar Qim, cel mai bine conservat templu dintr-o serie de peste 30 descoperite în întreg arhipelagul. Mai „bătrâne" decât Piramidele şi Stonehenge-ul (au cam 7.000 de ani). Venerabilele blocuri de piatră prelucrate de om reprezintă rămăşiţele megalitice ale unei civilizaţii care credea că sacrificarea animalelor îi „îmblânzeşte" pe zei. După un tur de site şi poze cât cuprinde am plecat spre Grota Albastră. Ajuns în zonă, m-am răsfăţat privind coralii galbeni-portocalii de pe lângă stânci, minunându-mă de fenomenul „mâinilor albastre" şi înfiorându-mă la vederea ferestrelor imense, create de mare, gata să se prăbuşească la doi paşi de micile noastre bărci.

La prânz, după atâta mare, mă răzbise pofta de peşte, aşa că ghidul ne-a dus la Marsaxlokk, cel mai mare sat tradiţional de pescari din Malta. Aici se vând zilnic tone de caracatiţe, calamari, „lampuki" şi peşte-cu-spadă. Peste tot, în port, se leagănă bărcile tradiţionale, pictate în culori vii şi cunoscute sub numele de „luzzu". Ochiul lui Osiris, zeul norocului, e mereu prezent în partea din faţă a fiecărei ambarcaţiuni. El are rolul de a-i păzi pe pescari de rele.

Am mâncat într-o tavernă cu vedere la mare, o apetisantă supă de fructe de mare şi un delicios peşte-cu-spadă la grătar, asortat cu o salată de creveţi, de-mi plouă şi acum în gură.

Seara mi-am petrecut-o în Valletta, oraşul cavalerilor ioaniţi, care astăzi este capitala Maltei. M-au impresionat străduţele arhaice, faţadele medievale ale caselor, balcoanele clasice, curţile înconjurate de arcade şi magnificele blazoane, încărcate de simboluri misterioase.

400.000reprezintă numărul de locuitori din Malta în prezent.



O insulă cu doar trei locuitori

Arhipelagul maltez se află în sudul Europei, la 93 de kilometri sud de Sicilia şi la 288 de kilometri de litoralul nordic al Tunisiei. Înconjurat de Marea Mediterană, teritoriul Maltei cuprinde „cu indulgenţă" şase insule, dintre care locuite sunt doar două: Malta (246 de kilometri pătraţi) şi Gozo (67 de kilometri pătraţi). Oficial sunt câţiva locuitori şi-n insula Comino (3, 5 kilometri pătraţi), este vorba despre o familie ai cărei membri pot fi număraţi pe degetele de la o mână, mai exact trei locuitori.

 

Celelalte trei insule malteze, Cominotto, Filfla şi Sf. Paul, sunt, de fapt, nişte stânci imense ieşite din apele limpezi ale mării. Altitudinea maximă este de 417 metri şi se înregistrează în podişul din insula Gozo. Petecele de câmpie, dealurile de mici dimensiuni, văile abrupte şi ţărmurile înalte şi stâncoase sunt formele de relief ale Maltei, lipsită de râuri şi lacuri. Necesarul de apă (foarte preţioasă, de altfel, pe insule) este asigurat de câteva mari staţii de osmoză inversă, care transformă apa mării în apă de uz caznic.

Clima este mediteraneană, cu veri calde şi uscate. În lunile iulie şi august, temperaturile se învârt între 30 şi 35 de grade. Iernile bogate în precipitaţii sunt scurte, cu temperaturi în jurul a 15 grade. Toţi cei peste 400.000 de locuitori ai arhipelagului vorbesc limba malteză (marcată de influenţe arabe), dar engleza este declarată şi ea limbă oficială. Aproape 90% dintre maltezi vorbesc engleza, 70% italiana şi 15% franceza. Catolicismul este religia a peste 90% din populaţie, dar aici se află şi o importantă comunitate musulmană. Ţara a trecut în 2008 la moneda euro.

Fărâme de istorie

Cel mai mare oraş este capitala Valletta. Grădinile Barraka, aflate peste drum de splendidul Auberge de Castille, oferă o panoramă spectaculoasă asupra Marelui Port. Veche biserică a cavalerilor ioaniţi, catedrala Sf. Ioan ascunde în spatele faţadei sobre o abundenţă de culoare şi decoruri aurite. Plăcile funerare din marmură ce alcătuiesc podeaua catedralei, tavanul pictat de Mattia Preti şi statuile în stil baroc sunt principalele atracţii, alături de două dintre capodoperele lui Caravaggio:Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul şi Sfântul Jerome, pictate în timpul surghiunului acestuia în Malta. Demnă de interes este şi Mdina, capitala de pe vremuri a Maltei, considerată una dintre cele mai frumoase cetăţi medievale locuite din Europa.