Autor 933 vizualizări


 Patrimoniul românesc ascunde adevărate bijuterii, multe dintre ele aproape necunoscute publicului larg. Fiecare zonă în parte aduce în prim plan adevărate simboluri ale identității naționale, iar Oltenia se prezintă cu niște construcții cu adevărat emblematice: culele.

Reședinte ale boierilor de odinioară, construite cu rol defensiv, in perioada secolelor XVII-XIX, culele sunt adevărate turnuri de apărare. De altfel numele de cula vine din turcă și înseamnă turn. Ultimele cule sunt aduse în atenția publicului larg printr-un parteneriat între Grupul CEZ în România și Institutul Național al Patrimoniului, intitulat Cule în Lumină. Cu această ocazie aducem și noi în lumină cula Gheorghe Tătărescu, aflată în incinta Muzeului arhitecturii populare din Gorj – Curtișoara, cartier Curtișoara, oraș Bumbești-Jiu, județ Gorj.


Fotografia de deschidere a fost realizata de Cronicari Digitali, iaraceasta de Vlad Eftenie.

Aflată inițial în satul Poiana, comuna Rovinari, cula a fost înălțată în jurul anului 1790 de către negustorul Dobre Sârbu din Târgu Jiu. După 1820 a intrat în posesia lui Dincă Poenaru (cula este cunoscută şi sub numele de Cula Poenaru), apoi a lui Dincă Schileru şi Paulina Cărăbătescu. Din 1919, clădirea a fost cumpărată de către Arethia şi Gheorghe Tătărescu.  

Începând cu anul 1923, construcția a fost supusă unui amplu proces de restaurare: s-a realizat o instalație sanitară, instalație de curent electric (1923-1935), baie la etaj, cămine din teracotă smălțuită, parchet (1933), tâmplărie din lemn de stejar (1923), datorită importantelor deteriorări suferite în timpul Primului Război Mondial. 

Gheorghe Tătărescu a fost o importantă personalitate politică în România interbelică, fiind prim ministru între 1934-1937 şi 1939-1940 și Ministru al Afacerilor Străine în trei guverne. Soția sa, Arethia, a prezidat „Liga națională a femeilor gorjene”, implicându-se în importante activități sociale şi culturale, jucând un rol decisiv în construirea ansamblului monumental „Calea Eroilor”, realizat de Constantin Brâncuși, acesta locuind în culă pe parcursul realizării complexului de la Târgu Jiu (1937-1938).  

La începutul anilor ’90, datorită extinderii exploatărilor de cărbune din zona Rovinari, Sanda Tătărescu Negropontes, fiica fostului politician, ș-a dat acordul pentru translarea culei în cadrul muzeului etnografic în aer liber din Curtișoara, împreună cu biserica din lemn cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, casa Mogoș , precum și resturile pământești ale străbunicilor și bunicilor paterni (Gheorghe şi Dumitrana Tătărescu; general Nicolae Tătărescu şi Speranța Tătărescu). Procesul de translare a întregului complex a durat doi ani (2000-2002), iar în interiorul culei este amenajată o expoziție memorială cu caracter permanent: obiecte de uz casnic și costume tradiționale țărănești.

Mai multe informații despre cula Gheorghe Tătărăscu găsiți aici https://culeinlumina.ro/cula-gheorghe-tatarescu/

""