Chişinău – Oraşul din piatră albă

Chişinău, a fost fondat în 1436 ca o aşezare monahicească pentru călugări. Astăzi este cel mai mare oraş din Moldova.

Principal centru industrial, economic şi comercial al Republicii Moldova, Chişinău este situat chiar în mijlocul ţării, pe râul Bâc.

Obiective turistice şi monumente de arhitectură din Chişinău

Click aici pentru a vedea mai multe fotografii din Chişinăul de azi şi de alta dată

Muzee...

Iubitorii de artă şi de tradiţii se pot bucura. La Chişinău întâlnim multe muzee care îşi aşteaptă cu nerăbdare vizitatorii.

Muzeul de Arte Plastice a fost fondat în 1939 de către sculptorul şi pictorul Alexandru Plămădeală şi alţi artişti plastici basarabeni. Fondurile se formează în baza colecţiilor personale ale fondatorilor şi a donaţiilor. În vara anului 1941 muzeul este evacuat la Harkov şi dispare aproape în întregime. Actualul muzeu este inaugurat în noiembrie 1944, deţinând la început 51 de tablouri, 5 sculpturi si 49 de foi grafice, toate aduse de la Moscova. În prezent conţine circa 30 mii de exponate achiziţionate de la artiştii plastici basarabeni, de la colectionari şi din alte surse (din ianuarie 1994, din lipsa de surse financiare nu se completează).

Colecţiile sunt structurate pe diferite compartimente:artă medievală (icoane, obiecte de cult, tiparituri vechi, creaţie populară);artă plastică din Moldova (picturi, sculpturi, lucrări de artă decorativă, grafică de manuscris din sec. XV—XVIII, opere ale plasticienilor basarabeni din sec. XIX şi începutul secolului XX:Vladimir Okusko, Pavel Silingovschi, Eugenia Malesevschi, Auguste Baillayre, Alexandru Plămădeală, opere ale artiştilor plastici contemporani:Igor Vieru, Mihai Grecu, Valentina Rusu-Ciobanu ş.a.;artă vest-europeană (picturi, grafica, desene, acuarele ale pictorilor flamanzi, olandezi, italieni, francezi, germani:Bernardino Luini, Karel van Mander, Gregorio Vasari, Luca Giordano, Albrecht Durer, William Hogarth, Pierre Auguste Renoir);artă rusă (lucrările pictorilor Orest Kiprenski, Ivan Aivazovski, Ivan Siskin, Aleksei Savrasov, Karl Briullov, Alexei Venetianov ş.a.);artă orientală (grafică japoneză).

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei a fost inaugurat în 1987, în sediul reconstruit al fostului Liceu Regional. Muzeul gestionează şi păstrează peste 263.000 de exponate, dintre care peste 165.000 piese originale de Patrimoniu naţional. Secţiile Arheologie şi Istorie antică, Istorie medievală, Istoria Basarabiei, Istoria contemporană şi de Tezaure reprezintă nucleul stiintific al instituţiei. Muzeul are câteva direcţii de activitate primordiale:păstrarea şi conservarea vestigiilor istorice, cercetarea ştiinţifică a perioadelor istorice şi a exponatelor concrete referitoare la teritoriul Republicii Moldova şi activitatea de popularizare a istoriei, în special prin expoziţii şi alte activităţi.

Muzeul Pedagogic Republican conţine o veritabilă colectie de monumente ale culturii spirituale moldoveneşti şi materiale ce reflectă dezvoltarea învătământului public în Republica Moldova. Fondat în 1974, iniţial ca expoziţie a Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Pedagogiei, s-a organizat cu contribuţia personală a unor entuziaşti, precum şi a profesorilor şi studenţilor de la Facultatea de Arhitectura a Institutului Politehnic.

Dispune de 5 săli de expoziţii şi un fond de circa 10.000 de exponate:documente, fotografii, reproduceri, manuale şcolare, programe şi planuri de învăţămât din perioada 1940-1995.

Muzeul Satului din Chişinău este un muzeu etnografic sub cerul liber, ce reconstituie satul basarabean din secolele XVIII-XIX. Problema creării unui astfel de muzeu s-a pus încă de la începutul secolului XX de către renumiţii savanţi şi oameni de cultură. Actualul Muzeu al Satului, inaugurat la 18 mai 1995, este conceput de arhitecţii E.Bazgu, S.Burciu, M.Seremet. Se situează la porţile oraşului (pretura Botanică). Pe o suprafaţă de 150 ha, se prevede a prezenta 6 zone etnografice, 165 monumente:mori de vant, mori de apa, biserici de lemn, case de locuit, anexe gospodăreşti, crucifixe, un han, o crasmă etc.

Muzeul Memorial al Voluntarilor Bulgari, ca filială a Muzeului National, este inaugurat în anul 1969 în incinta unei capele construite în memoria victoriei Rusiei în Războiul Ruso-Turc din anii 1877-1878. Pe locul unde se află acum muzeul, la 12 aprilie 1877 s-a dat citire declaraţiei de război făcută Imperiului Otoman de către Rusia. Tot aici a avut loc parada trupelor ruseşti şi a celor trei detaşamente de voluntari bulgari, formate la Chişinau şi transformate mai târziu în baza de constituire a armatei bulgare.

Muzeul găzduieşte documente, obiecte, gravuri, mostre de armament, numeroase fotografii ale participanţilor lor la luptele pentru eliberarea Bulgariei, originari din Chişinău, printre acestea numărându-se şi uniforma de lupta, diplomele şi menţiunile, ordinele şi medaliile lui C.V.Hrutka, decedat în anul 1969, la vârsta de 114 ani.

Biserici...

Catedrala episcopala Sf. Teodor Tiron se numără printre monumentele de arhitectură de însemnătate naţională pentru moldoveni. Biserica a fost construită în anul 1858 de către negustorul Anastase Ciuflea, după dorintţa fratelui său defunct, Teodor. Aceasta a devenit cunoscută mai mult după numele ctitorilor, Ciuflea. Clădirea are aspectul determinat de utilizarea la reconstrucţia de la începutul secolului al XX-lea a stilului ruso-bizantin, fiind dominată de o suită de turle mari şi mici, toate încununate cu cupole în forma bulbului de ceapă. Decorul plastic este inspirat, ca şi formele spaţiale, din arhitectura moscovită – arcaturi pe sub cornişe şi arcuri în acoladă, cornişe baroce ruseşti deasupra ferestrelor şi uşilor, toate au integrat părţile vechi şi noi ale bisericii, obţinându-se o expresie artistică unitară. A fost o biserică parohiala obişnuită până la începutul anilor ’60, când a primit statutul actual.

Catedrala Naşterea Domnului, aflată în Piaţa Marii Adunări din Chişinău, este un alt monumentele de arhitectură cu încărcătură istorică. Catedrala Naşterea Domnului a fost ridicată în 1836 după proiectul arhitectului Avraam Melnikov. Este construită din piatra şi cărămidă, cu trei altare.

Parcuri...

Parcul „Valea Morilor” este situat pe un teren de o suprafaţa cu un relief interesant şi neobişnuit. Are 4 intrări. Lacul de o suprafaţă de 34 hectare reprezintă centrul compoziţiei peisajului. În jurul lacului este o alee circulară de o lungime de 2, 5 kilometri. Aproape o jumătate de teritoriu este acoperit de zone verzi. Speciile predominante:plopi piramidali canadieni, salcie albă, castan, cîteva specii de arţar, tei, pini negri, sofora japoneză. Parcul este de profil larg. Aici se află Teatrul de vară cu 5000 de locuri, Cinematograful "De zi", pavilionul de şah şi joc de dame, Orăşelul pentru copii "Andrieş", plajă.

Parcul Valea Trandafirilor estesituat în partea de sud-est a oraşului. Are o suprafaţă de 145 hectare. Cândva, pe locul parcului, era un masiv verde natural, ce conţinea plantaţii de trandafiri. Diguri vechi de pământ îngrădeau un râuleţ destul de vioi, formând o cascadă de heleşteie. La sfârşitul anilor 1960 a început amenajarea parcului. Digurile au fost întărite şi îmbrăcate cu beton. Lacurile au fost curăţite de mâl, noi alei au fost create.

Alte parcuri de o frumuseţe aparte sunt şi Parcul „La Izvor” sau Parcul „Dendrariu”.

Printre locurile din Chişinău care merită a fi vizitate se numără şi Grădina publică Ştefan cel Mare. Parcul orăşenesc Ştefan cel Mare (fostul Puşkin) este un locul iubit pentru odihnă, plimbări, întâlniri pentru toţi locuitorii Chişinăului de toate vârstele. O zona verde în centrul capitalei Republicii Moldova, cu care într-adevar chişinăuenii se mândresc. În luna martie 1958 în acest parc a fost deschisă „Alea clasicilor literaturii moldoveneşti”.

Porţile oraşului Chişinăueste un ansamblu de clădiri, impresionant, cu mai multe etaje de pe Bulevardul Dacia, amplasat la intrarea în municipiul Chişinău, cum vii dinspre Aeroport.

Monumentul poetului Vasile Alecsandri din Chişinău este stă drept mărturie a dragostei moldovenilor faţă de valorile naţionale. Statuia clasicului literaturii române, poetului şi dramaturgului Vasile Alecsandri (1821-1890) este amplasată în fatţa Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova. Poetul este prezentat în toată statura, ţinând bastonul în mâna dreaptă. Sculptura este turnată în bronz. Modelajul formei statuii este de factură impresionistă.

Oraşul din piatră albă

Oraşul din piatră albăeste sintagma cu care este supranumit Chişinăul. Respectivul supranume vine din faptul că foarte multe clădiri din Chişinău sunt deschise la culoare, fiind construite din piatră albă de calcar. O celebră carieră de piatră exploatată în acest sens este cea situată la Cosăuţi. De aici s-a folosit piatra şi pentru reconstrucţia Cetăţii Sorocii pe timpul lui Petru Rareş, precum şi pentru construirea bisericii Trei Ierarhi din Iaşi.

Chişinăul este legat prin căi ferate şi autostrăzi cu toate municipiile, oraşele şi centrele raionale şi multe sate din republică, de asemenea cu centre urbane din România, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Belarus, Rusia şi alte state.

Chişinăul a ajuns să fie utilizat şi ca marcă de produse comerciale. Astfel, în Republica Moldova este foarte populară berea Chişinău, produsă de Efes Beverage Group. Mai mult, unul dintre sortimentele de bomboane ale celebrei fabrici moldoveneşti Bucuria se numeşte Chişinăul de seară.