Autor 14410 vizualizări


În prezent, ruinele orașului se află pe teritoriul administrativ al comunei Istria, în județul Constanța. Histria a fost întemeiată de coloniștii greci din Milet în jurul anului 657 î.Hr. (după istoricul Eusebiu din Cezareea) sau 630 î.Hr. (după Skymnos), ca port la Marea Neagră și distrusă prin secolul al VII-lea d.Hr. de invaziile avaro-slave. 

Histria a jucat un rol important prin participarea la revolta orașelor pontice împotriva regelui macedonean Lisimah, la războiul împotriva Bizanțului și la conflictul care l-a opus pe Mithridates al VI-lea Eupator romanilor. În jurul anului 260 i.Hr., Histria s-a aliat cu cetatea Callatis pentru a smulge orașului Byzantion controlul asupra portului Tomis.

Orașul Histria a avut o dezvoltare neîntreruptă timp de aproape 1300 ani, începând cu perioada greacă și terminând în perioada bizantină. În perioada greacă, orașul era format din două părți distincte, acropola și așezarea civilă, după un model întâlnit în orașele antice grecești, structură care a fost menținută pană la abandonarea orașului în secolul VII. Unul din motivele abandonării orașului este și colmatarea vechiului golf al Mării Negre, în care era amenajat portul, golful devenind în prezent complexul lagunar Razim-Sinoe.

În Histria au fost bătute primele monede de pe actualul teritoriu al României. Este vorba despre monede de argint turnate care au pe avers simbolul orașului, repezentat de un vultur pe un delfin spre stânga.

Cetatea Histria a fost identificată, în 1868, de către arheologul francez Ernest Desjardins, iar cercetările arheologice propriu-zise au fost inițiate în 1914 de către Vasile Pârvan. Chiar în prima campanie de cercetări arheologice de la Histria, Vasile Pârvan a descoperit o inscripție intitulată Horothesia, care evidenția granițele teritoriul histrian în vremea lui Traian. Săpăturile au fost continuate sub conducerea lui Scarlat Lambrino, Emil Condurachi și Dionisie M. Pippidi. Cercetarea continuă și în prezent, finanțată de Ministerul Culturii și Cultelor, sub conducerea lui Alexandru Suceveanu.

Numele cetății Histria (Istria în limba greacă), e dat de denumirea fluviului Istros, cum era denumită Dunărea de către greci. Așezarea era înconjurată de un puternic zid de apărare (numai partea vestică a zidului cetății avea 10 turnuri și două porți , era alimentată cu apă prin conducte lungi de peste 20 de kilometri, care alimentau și termele construite în epoca romană, străzile erau pavate cu piatră, și poseda atât instituții de educație fizică (gymnasion) cât și cultural-artistice (museion).

Se poate vizita Muzeul de Arheologie „Histria” unde se găsesc o mulțime de basoreliefuri, o colecție impresionantă de amfore și altare vechi de peste 2000 de ani, chiar și o parte din fațada de marmură a templului închinat “Marelui Zeu”, zidul de apărare al cetații, prevăzut cu turnuri și bastioane, ruinele templelor grecești foarte bine conservate, câteva străzi pavate, locuințe, mai multe bazilici creștine datând din secolul VI d.Hr., templul Afroditei, templul lui Zeus, forumul, piața, rețeaua stradală şi chiar câteva conducte de canalizare.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Histria