Castelul Kendeffy - istorie şi patrimoniu la dispoziţia vizitatorilor

Dacă din întâmplare am căuta pe internet această adresăSântămăria Orlea, str. Principală nr.110., jud. Hunedoara, ar trebui să deschidem o poartă spre o altă lume. La respectiva adresă se găseşte astăzi Hotelul Baron Kendeffy.

Istoria familiei

Familia Kendeffy este una dintre cele mai cel celebre şi reprezentative din istoria Transilvaniei. Atestă din 1236, de origine cumană, trecere la ritul catolic şi capătă denumirea astăzi celebră. Ioan, fiul lui Kende din Râu de Mori, a fost scutit de orice serviciu cnezial de voievodul transilvan în anul 1406, iar în 1415 a avut deja privilegiu nobiliar. Regele Sigismund dăruieşte susnumitului Ioan blazon familial. Ioan a avut doi fii, astfel familia s-a despărţit în două ramuri, cea de Kendeffy şi cea de Kenderessy. Ambii fraţi au primit drept de paloş de la regele Matia Corvinul. Ridicarea pe plan politic şi economic a familiei a fost posibilă mai ales prin căsătorii, efectuate cu membrii familiilor de nobili înalţi, în acest mod familia Kendeffy a procurat moşii întinse în partea de sud a comitatului Hunedoara, în regiunea Haţegului. Familia a deţinut trei reşedinţe impunătoare în zonă:în Râu de Mori se afla conacul străvechi al familiei, castelul din Cârneşti a fost construit între anii 1871–1875, în stil neorenaşcentist, iar castelul din Sântămăria Orlea a avut mai multe faze de construcţie.

Istoria castelului

Aceste faze urmăresc istoria familie, dar şi contextul politic. Prima etapă ar fi contrucţia efectivă realizată de contele Elek Kendeffy la sfârşitul secolul al XVIII. Ştim cu siguranţă această, prin inscripţia de pe frontonul principal:AEDES/ QUAS HOSPES VIDES/ NON TAM OPERIS MOLE ET ORNATU/ QUAM/ QUIETATAE/ HABITATIONIS COMMODITATE/ ILLUSTRES/ DEO IPSO/ SUMMO ET EX SUPERANTISSIMO/ DIVINARUM HUMARUMOUE [sic!] RERUM/ RECTORE/ FATORUMQUE ARBITRO/ QUO SINE FRUSTRA LABORATUR/ AUXILIUMN [sic!] TE/ FELICITER CONSTITUIT/ ALEXIUS KENDEFI/ COMES DEI [sic!] MALOMVIZ/ SACR[AE] CAES[ARAE] REGIAEQ[UE] ET APOST[OLICAE]/ MAIEST[ATIS] IN SUMMO M[AGNI]. PRINCIP[ATUS] TRANSYLV[ANIAE]/ SENATU CONSILIARISQ[UE] ACT[UALIS] ET INT[IMUS]/ CUM CONIUGE CARISSIMA/ CHRISTINA BETHLENIA/ NATA COMITISSA/ EASQUE [sic!]/ DEO STATORI/ CARIS PIGNORIBUS ET AMICIS/ EX VOTO DICAVIT/ ANNO AE[RAE?/TATIS?] CH[RISTI] MDCCLXXXII. (În traducere:Clădirea pe care o vezi, străine, nu se distinge datorită muncii enorme şi prin decoraţile sale, ci datorită liniştii şi a confortului unei locuinţe calme, pe care cu ajutorul Dumnezeului cel mare, directorul şi apărătorul înţelept al treburilor divine şi terestre, fără a cărui sfat orice muncă ar fi în zadar, a construit-o Elek Kendeffy, conte de Râu de Mori, consilierul intim al alteţei sale imperiale şi regale, şi a marelui principe al Transilvaniei, cu soţia sa iubită, contesa Krisztina Bethlen, cu copiii săi, au făgăduit-o pentru Dumnezeu în anul 1782).  A doua, o înfrumuseţare realizată de Adam Kendeffy, la începutul secolului al XIX lea. Iar a treia, o transformare majoră a castelului în stil neogotic, făcută de contele Arpad Kendeffy, la sfârşitul secolului XIX.Acesta se pare că ar fi apelat la serviciile oferite de arhitectul Josef SchulzşiFerenc Storno c. B., ultimul fiind restaurator, pictor şi decorator interior.  Mai mult, în această perioadă castelul beneficiază şi de o atenţie sporită în ceea ce priveşte aranjarea grădinilor. 

Ultima parte din istoria acestui edificiu este destul de tristă. Ultimii proprietari, Gábor Kendeffy şi soţia sa Zsuzsanna Bánffy, au fost expropriaţi în 1948. Atunci castelul a intrat în proprietarea statului român, fiind  folosit fie de IAS, fie ca destinaţie pentru taberele de vară. Din 1984 el este organizat ca hotel. În toată această perioadă el suferă o degradare continuă.

Descrierea castelului

Clădirea are un plan dreptunghiular şi este compusă din trei corpuri. Atrage atenţia mai ales datorită turnului său monumental, aflat pe faţada vestică, având plan rectangular, patru nivele şi un acoperiş piramidal. Aripa nordică a clădirii are o compoziţie asimetrică. În această aripă se află şi intrarea principală. Legătura dintre turn şi corpul central se face printr-o aripă cu două niveluri. Partea centrală a faţadei are trei niveluri, încoronate de o atică, articularea orizontală a faţadei fiind asigurată de un brâu deasupra primului nivel şi de prezenţa unui crenelaj. O scară conduce către o terasă care se află în axul intrării principale, terasa fiind mărginită de un parapet. Elementul cel mai spectaculos al faţadei principale este o placa barocă, opera sculptorului clujean József Hoffmayer, pe care se văd urmele celor două blazoane ale familiilor Kendeffy şi Bethlen şi o inscripţie referitoare la construcţie. Ferestrele în arcuri frânte și balcoanele castelului sunt impresionante și oferă o panoramă superbă asupra parcului și asupra Munţilor Retezat, care se vad în departare.

Vizita

În momentul de faţă castelul funcţionează ca hotel cotat cu o stea. Motiv pentru care nu atrage foarte mulţi turişti. Costul de cazare, în 2009,   era de 80 lei pe noapte cameră simplă şi 120 lei apartamentul. Un prânz costa 20 lei, trei feluri de mâncare. Recomandabil doar pe timp de vară, pentru că iarna clădirea este neîncălzită. Chiar şi aşa, o vizită în zonă vă poate îndrepta paşii şi spre castelul Kendeffy.