Casa memorială Ligia şi Pompiliu Macovei

Autor 3124 vizualizări


Ce mai ştim de casele memoriale şi mai ales cine îşi mai aduce aminte? Într-un periplu prin Bucureşti, ne întâlnim în spatele dealului Mitrolopiei cu una dintre cele mai vechi şi pline de şarm case din oraş. Este vorba de casa memorială Ligia şi Pompiliu Macovei, situată pe strada 11 Iunie la numerele 36-38. Zona nu pare să trezească mult interes, fiind la jumătatea drumului dintre bulevardul Regina Maria şi Parcul Carol.  Cu toate astea, este vorba despre una dintre cele mai vechi şi frumoase zone locuite din capitală, chiar dacă astăzi este căzută în derizoriu.

Casa cu memorie

Casa aparţine Muzeului Municipiului şi a fost deschisă publicului din 2002. Istoria ei merge mult în spate. Ea a fost cumpărată în 1952 de soţii Macovei şi transformată în locuinţă privată. Înainte de aceasta însă, casa a fost magazin de pălării şi locuinţă la etaj a unui evreu. Mai apoi a fost, pentru o scurtă perioadă, cămin pentru ucenicii unui fabrici din zonă. Toate aceste transformări au lăsat amprente asupra clădirii, dar nu ele ar fi cele ce au devastat cel mai mult, ci căderea în uitare de după Revoluţie. Astăzi clădirea ar necesita serioase modernizări.

Ligia şi Pompiliu Macovei

Numele soţilor Macovei nu mai spune multe astăzi nimănui. Ligia Macovei a fost artistă plastică. S-a născut în 1916 la Bucureşti şi a urmat cursurile de artă decorativă de la Universitatea de Belle-Arte din oraşul natal. A finalizat cursurile în 1939, an în care se şi căsătoreşte cu arhitectul Pompiliu Macovei. A făcut parte dintre artişti privilegiaţi care au putut să picteze şi să călătorească şi în vremea dură a regimului comunist. Beneficiu de care s-a bucurat şi datorită soţului care a fost diplomat şi a călătorit mult. Colecţia ce poate fi admirată astăzi în muzeu este alcătuită şi din obiecte ce au fost cumpărate în pelegrinările celor doi soţi. Ligia Macovei este reţinută astăzi pentru desenele realizate poeziilor lui Mihai Eminescu şi Tudor Arghezi. 

Soţul ei pe de altă parte, Pompiliu Macovei a fost cadru didactic în anii ’44-’45, pe rînd profesor, arhitect-şef al Capitalei în anii realismului socialist, preşedinte al Uniunii Arhitecţilor Români, ministru al Culturii şi ministru adjunct la Externe. A trăit în trei regimuri şi a reuşit să păstreze atât cât a putut principiile şi integritarea umană. Este o dilemă cum a putut în vremuri atât de tulburi să îşi construiască o colecţie, dar este un gest de mare binefacere faptul că o putem admira astăzi public.

Colecţia

Colecţia este una eclectică, compusă din obiecte variate:pictură, desene, mobilier, ceramică, sticlărie, obiecte decorative, cărţi. Toate acestea au un avantaj extraordinar, ele rămânând în casa aşa cum au fost găndite de colecţionari, reuşesc să redea vizitatorului ceva din spiritul celor doi şi din parcursul vieţii lor.

În salonul de primire sunt expuse piese rare de mobilier, cum ar fi dulapul de sacristie în stil romanic din secolul XIII şi picturi de mare valoare aparţinând artiştilor Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Ghiaţă, Ligia Macovei, oglinda de Bohemia (1740), şemineul din faianţă colorată, două fotolii Renaştere Italiană şi două bufete Biedermayer. Vasul ritual aparţinând dinastiei Shang (1711 – 1066 î.Ch.) este de o valoare inestimabilă.

                În sufragerie pot fi admirate Credenza florentină din secolele XVI-XVII, bufetul Renaştere barocă din două corpuri cu fronton decorat cu sculpturi ilustrând viaţa lui Iacob şi scene de vânătoare, masa spaniolă din secolul XVII din mahon masiv si scaune din piele, alt bufet din două corpuri cu coloane în torsadă şi cu sculpturi pe cornişă din Renaştere timpurie franceză şi două mese Henri IV – renaştere franceză timpurie. Tablourile care decorează acest interior aparţin lui Gheorghe Petraşcu, Ioan Andreescu, Ion Al. Steriadi, Iosif Iser, Aurel Cojan, Nicolae Tonitza, Ion Tuculescu, Marcel Iancu, Lucia Demetriade Bălăcescu, Henri Catargi, Paul Miracovici, Bogdan Covaliu, Wanda Sachelarie Vladimirescu.

                Colecţia de artă populară cuprinde obiecte achiziţionate din toate regiunile ţării;dintre ele amintim:scrin-secretaire transilvănean din 1813, dulap ţărănesc german din Transilvania, colţar transilvănean din 1826, cu ceramică populară românească şi ungară, două scaune de lemn din Oltenia, icoană Brâncovenească pe lemn cu ferecături, icoane pe sticlă de la Necula şi Lazu, covor moldovenesc.

Biblioteca cuprinde aproximativ 11.ooo de volume, dintre care 10.ooo sunt din domeniul artelor, esteticii şi filozofiei. Piesele de mobilier deosebite nu lipsesc nici aici:biroul Louis-Philippe, o lampă de birou care a aparţinut arhitectului Ioan Mincu, o sobă din teracotă din Boemia, obiecte de artă populară românească mexicană şi africană.

                Încăperea cea mai emoţionantă este atelierul artistei Ligia Macovei;autoportretul şi lucrările sale sunt păstrate cu sfinţenie;nici aici nu lipsesc piesele rare de mobilier:o faţă de ladă Gotic-Flamboyant din secolele XIV– XV (din nordul Franţei) cu decor sculptat în arcade ogivale şi cu însemnele unui episcop, un dulap burgund şi altul provencal, o masă transilvăneană din secolul al XIX-lea. Vitrinele cu ceramică chinezească şi islamică, obiecte din sticlă şi cristal romane precum şi covoarele vechi persane completează în mod fericit atmosferă.

Vizita

Dacă am reuşit să vă trezesc curiozitatea, casa se poate vizita de Miercuri pâna Duminică între orele 10.00 şi 18.00. Adresa exactă fiind: Str. 11 iunie 36-38, sector 4, Bucuresti.  Preţul unui bilet este 6 lei pentru adulţi;3 lei pentru studenţi, pensionari, militari, iar copii sub 7 ani au intrarea liberă. 

""