Autor 2231 vizualizări


Coloana vertebrala a orasului, pe care il strajuieste de aproape 700 de ani, Catedrala “Sf. Mihail” este unul dintre cele mai vechi si mai apreciate monumente de arhitectura gotica, fiind adesea comparata cu Biserica Neagra din Brasov. Catedrala mai este insa renumita si pentru evenimentele la care a fost martora de-al lungul istoriei, fiind gazda a nu mai putin de 50 de adunari parlamentare.

Regele Matei Corvin a fost botezat in biserica la a carei reconstructie va participa mai tarziu, iar regina Izabella a oferit aici coroana regelui Ferdinand I. Principii Transilvaniei Bathory Zsigmond, Rakoczi Zsigmond, Bathory Gabor si Bethlen Gabor au fost confirmati in functii tot in lacas. Preotul Catedralei Marton Aron a fost inscaunat ca Episcop al Transilvaniei in 1939, iar in 1944 a rostit in aceasta biserica vestita predica prin care a condamnat persecutia evreilor.

Galerie FOTO

Catedrala "Sf. Mihail” a fost ridicata in afara zidurilor orasului, la scurt timp dupa ce regele Carol Robert a acordat Clujului statutul de oras (1316) si autonomia ecleziastica. Se estimeaza data constructiei ca fiind 1348-1349, atestata de o indulgenta.

Terminarea lucrarilor, dupa 1419, coincide cu domnia regelui Sigismund, dupa cum se poate deduce din analizarea blazonului de deasupra portii: in centru se afla stema Imperiului Romano-German, flancata in dreapta de cea a Ungariei, iar in stanga de cea a Cehiei. Blazonul a fost sectionat pentru a face loc statuii patronului spiritual, Sfantul Mihail, deoarece orasul si-a redobandit in 1445, in ziua cand era celebrat acesta, privilegiile pierdute prin participarea in 1437 la rascoala de la Bobalna. In 1489, biserica a avut de suferit de pe urma unui incendiu, fiind restaurata prin grija lui Matei Corvin.

Un alt incendiu a distrus turnul gotic in 1697, reconstruit mai tarziu, intre 1742 si 1744, in stil baroc. Din 1545, biserica a revenit reformatilor, care au distrus pictura, iar intre 1566 si 1616, unitarienilor. Abia dupa aceasta data ea a redevenit biserica a catolicilor, iar parohul Biro Janos s-a ingrijit de restaurarea interiorului in stil baroc. Amvonul si altarele au fost sculptate de doi mesteri renumiti, Anton Schuchbauer si Iohannes Nachtigall. Catolicii au reconstruit turnul baroc, dar si acesta a fost distrus de trasnet, in 1763, iar apoi de un cutremur. In 1837 incepe reconstruirea turnului in stil neogotic, separat de biserica.

Restaurarile minutioase din 1956-1963 au scos la iveala fresce din sec. XIV-XV, cea mai importanta fiind fresca Golgota, pictata de Kolozsvari Miklos, in dreapta capelei Sleunig. Trecerea de sub unul din turnurile initiale, devenita capela, adaposteste crucea lui Hristos, sculptata de Ioan Fadrusz. In capela din stanga corului se afla altarul Sf. Iosif, iar in cea din dreapta, altarul celor Trei Regi. Pe altarul din dreapta se poate vedea pictura cea mai pretioasa a bisericii, realizata de Franz Anton Maulbertsch si adusa de la Viena in 1748.

In sudul bisericii se afla pana in sec. XIX o capela, Capela „Sf. Iacob”, demolata pentru a fi pusa mai bine in evidenta Catedrala, dar si diverse alte constructii, piata servind si de piata comerciala. Interesante de ana-lizat sunt si „graffitti-urile” in piatra, datand din secolul XVII, care, desi au fost realizate cu mijloace rudimentare, sunt foarte bine executate.

sursa: ClujOnline

""