Autor 9969 vizualizări


Micul stat din Pirinei se află oarecum sub dubla guvernare a Franţei şi a Spaniei. Nu are armată, monumente istorice sau obiective turistice impresionante, dar este vizitat anual de 10 milioane de oameni.

Pe la sfârşitul anilor '90 erau la mare modă circuitele europene. Pentru câteva sute de euro ne uita Dumnezeu câte două-trei săptămâni într-un autocar ca vai de el, care bătea Bătrânul Continent de-a lungul şi de-a latul. De multe ori, turiştii, entuziasmaţi de o idee ad-hoc, deturnau maşina de la traseul prevăzut în program şi, la mica înţelegere cu ghidul şi şoferii, renunţau la unele obiective în favoarea altora ivite peste noapte.

La un moment dat, în timp ce traversam Pirineii din Franţa către Spania, ne-am dat seama că ne-ar prinde bine niscai cumpărături ieftine. La care unul dintre noi, de fapt singurul turist conştiincios care căra tot timpul după el un  braţ de ghiduri, ne-a dat decisiva: „Suntem aproape de Andorra. Ţara asta e o curiozitate, fraţilor. N-aţi mai văzut aşa ceva! Nu are armată, monumente istorice şi nici aeroport. Se crede că a fost fondată în anul 784 de împăratul roman Carol cel Mare, ca recompensă pentru participarea locuitorilor la luptele împotriva maurilor.

Ca şi în cazul Republicii San Marino, Napoleon a lăsat-o, amuzat, să-şi păstreze independenţa. Aşa, la mişto, ca să le dea peste nas marilor puteri din jurul său. Azi Andorra se numără printre cele mai mici state din lume. Deşi este un principat independent, la cârma sa se află preşedintele Franţei şi episcopul de Urgell. Adică are parte de o guvernarea de tip struţo-cămilă. Băi, ăştia-s tare simpatici. Ar merita să facem un ocol de 50 de kilometri să vedem minunea cu ochii noştri. Mai ales că acolo nu se percepe impozit pe venit şi taxele vamale sunt anulate din anii 50."

La pas pe munţii Andorrei

Ei, şi când am auzit noi că-i rost de cumpărături ieftine, ne-am pus pe treabă. Am „donat" fiecare câte 10 euro într-o şapcă, pe care am dat-o ghidului s-o împartă cum o şti el cu şoferii, şi iată-ne apucând pe drumuri de munte. Şoseaua şerpuitoare ne-a purtat printr-un peisaj spectaculos care urca şi cobora ameţitor, trecând peste poduri înguste de piatră şi străbătând tuneluri întunecoase când ne aşteptam mai puţin. Apoi ieşeam dintr-o dată la lumină şi nu ne mai săturam de panoramele superbe aflate oriunde întorceai privirea.

Dar nici n-a început bine urcuşul şi traficul s-a blocat. Aşa că de dragul aventurii şi de frica plictiselii, o parte dintre noi, în frunte cu ghidul, am hotărât să urcăm muntele pieptiş. Adică am plecat într-o scurtă drumeţie spre vârf, cu gând să ajungem de-a dreptul prin pădure la platoul de parcare aflat câteva sute de metri mai sus.

Mai cu ochii după o căprioară, mai culegând o floricică, ne-am rătăcit. Norocul nostru că Dumnezeu ne-a scos în cale un localnic ieşit la coasă... cu o maşinărie asemănătoare celor de tuns iarba. „Dealul ăla aparţine de Franţa, iar costişa aia deja e a Spaniei", ne-a lămurit omul nostru, îndrumându-ne pe poteca potrivită. În Andorra, izvoarele curate se scurg prin văile abrupte, acumulându-se în liniştitul râu Valira. Decorul verde învăluie oraşele minuscule, însă cei aproximativ 85.000 de locuitori sunt luaţi cu asalt de vreo 10 milioane de vizitatori anual. Unii vor shopping, alţii vor schi. Mai sunt şi obsedaţii care aleargă după obiective turistice...



Lumea se plimbă prin orăşelele cu centre pietruite, admiră văile bucolice, se minunează de mirosurile care ies din restaurantele locale, se relaxează în centrele de spa.

După unii, Casa de la Vall este principala atracţie a Andorrei la Vella (cea mai înaltă capitală europeană, situată la o altitudine de 1.023 de metri). Construită în 1580 ca locuinţă, a fost cumpărată în 1720 de Consiliul General, fiind actualul sediu al Parlamentului Andorrei. Se află în centrul oraşului şi poate fi recunoscută pentru combinaţia de elemente arhitecturale civile şi militare. De fapt, dacă stau bine şi mă gândesc, seamănă destul de bine cu o biserică de piatră.

În interior se găseşte un dulap cu şapte chei, unde cândva erau ţinute cele mai importante documente naţionale. Dulapul nu putea fi deschis decât în prezenţa simultană a consilierilor celor şapte parohii. Parlamentul găzduieşte şi singura judecătorie a ţării. Casa de la Vall poate fi găsită în Barri Antic (centrul vechi), inima oraşului. Un loc uşor de recunoscut după căsuţele de piatră şi străduţele pavate.

Caldea, uriaşul centru de spa

Fermecătoarea Plaça del Poble, biserica Sant Esteve şi nenumăratele duty-free-uri de pe Avinguda del Princep  Benlloch sau Avinguda de Meritxell sunt tot timpul aglomerate. Les Escaldes este aproape la fel de căutat ca şi Andorra la Vella, mai ales că e plin de magazine, baruri, restaurante şi hoteluri. Lumea se înghesuie la Caldea, după unii cel mai mare centru de spa din Europa. Pare o biserică adventistă, dar în fapt este ditamai laguna alimentată de binecuvântatele izvoare termale din zonă. În afară de tratamentele cu grepfruit, masajele la patru mâini, sauna, hammamul sau baia turcească, Caldea se mândreşte cu barul din apă şi cu showurile subacvatice cu lumini şi muzică.

Între orăşele circulă autobuze, dar cam toată lumea preferă să meargă pe jos. Foarte aproape de zona turistică sunt două orăşele, La Massana şi Ordino, recunoscute pentru atmosfera fermecătoare şi construcţiile de piatră. Drumul către ele trece prin unele dintre cele mai spectaculoase peisaje montane din Europa, cu vârfuri neregulate, vii roditoare şi pârâie repezi.

Preţuri în Andorra

- un prânz - de la 12 euro
- o bere locală - de la 1, 75 euro
- o cafea - de la 2 euro
- un suc - de la 1, 5 euro
- o sticlă cu apă (1, 5 l) - de la 1 euro
- 1 litru de lapte - de la 0, 65 euro
- un pachet cu ţigări - de la 3 euro
- un bilet pentru transportul în comun - de la 1, 2 euro
- închirierea unei maşini - de la 20 de euro/zi
- biletul pentru trei muzee (Casa Cristo, Casa Rull şi Casa d'Areny)-de la 6 euro
-călătoria cu autobuzul turistic-12 euro/o rută,
18 euro/două rute
-turul parohiei Sant Julià de Lòria şi vizitarea Muzeului Tutunului -de la 5 euro
-biletul pentru telescaunul spre zona Creussans-de la 6 euro/adult şi 4, 4 euro/copil

Un minisejur în Andorra costă de la 289 de euro de persoană. Preţul include transportul cu avionul, taxele de aeroport, trei nopţi cazare cu mic dejun la Hotel Casa Vella de trei stele. Amplasat în satul liniştit Ordino, la 1.300 de metri deasupra nivelului mării, Aparthotel Casa Vella se află la numai 15 minute cu maşina de Andorra La Vella. Mai multe detalii la agenţia Europa Travel, www.europatravel.ro, tel. 021-311.55.20.  Dacă alegeţi un pachet turistic în perioada 16-19 mai, plătiţi de la 342 de euro de persoană pentru transport cu avionul, taxe de aeroport şi trei nopţi cazare cu mic dejun la Arthotel Q de patru stele. Detalii găsiţi pe  www.besttourism.ro, tel. 031-226.33.25.

Printre cei mai longevivi locuitori ai Europei

Aşezat într-un decor montan înalt, micul stat independent din Pirinei are altitudinea medie de peste 1.900 de metri. Recordul este deţinut de vârful Coma Pedrosa, cu 2.946 de metri. Sub influenţa munţilor, climatul Andorrei este unul continental de tip alpin. Zona se bucură de un număr mare de zile însorite, cu precipitaţii abundente iarnă şi zile mai răcoroase vara.

Spaniolii şi andorranii constituie principalele grupuri etnice ale ţării, deţinând împreună aproximativ trei sferturi din totalul populaţiei. Cetăţenii de origine portugheză sau franceză reprezintă aproximativ 10 procente fiecare. Peste 90% din locuitori sunt romano-catolici. În peisajul religios mai sunt prezente biserica anglicană, comunitatea musulmană, martorii lui Iehova şi alţii.  Oficial, se foloseşte catalana, adică limba istorică a locului. Dar există mulţi localnici care vorbesc portugheza sau franceza. Deşi ţara nu este membră a Uniunii Europene, foloseşte ca monedă euro.

Printre altele, Andorra se remarcă prin calitatea vieţii şi traiul liniştit de care se bucură cetăţenii acestui stat. Speranţa de viaţa este printre cele mai ridicate din Europa, tinzând spre 83-84 de ani.