Acasă la Nică: Humuleştiul lui Ion Creangă, cel mai vizitat loc jpeg

Acasă la Nică: Humuleştiul lui Ion Creangă, cel mai vizitat loc

📁 Patrimoniu
Autor: Sînziana Boaru

Casa în care a copilărit marele scriitor român Ion Creangă primeşte anual vizita a peste 100.000 de turişti, fiind una dintre cele mai căutate destinaţii turistice din zonă.

Casa memorială a autorului „Amintirilor din copilăriei" este una dintre cele mai căutate obiective turistice din Neamţ, potrivit ro.stiri.yahoo.com. 

Casa este situată pe strada ce poartă acum numele marelui scriitor, chiar la intrarea în oraşul Târgu Neamţ dinspre Piatra Neamţ şi la intersecţia cu dumul care merge spre zona Mănăstirilor Neamţ, Secu, Sihăstria sau Petru Vodă.  

Micuţa casă a fost ridicată în 1830 de bunicul lui Ion Creangă, Petre Ciubotariu, şi dăruită de acesta părinţilor scriitorului ca dar de nuntă, în 1835. Creangă a trăit în această casă de la naştere (1 martie 1837) până la vârsta de 16 ani.   

La câteva sute de metri de casă se află celebra Ozana „cea frumos curgătoare". În curtea casei pot fi admirate obiecte vechi achiziţionate de la diverşi gospodari din Humuleşti.   

Căsuţa, cu o singură intrare, este formată din doar trei încăperi:tinda (holul de la intrare), o cămăruţă pentru alimente şi o cameră mare.  

Lada de zestre de pe marginea patului este unul dintre obiectele originale. De asemenea, masa rotundă cu scăunelele de lemn este cea la care a mâncat marele povestitor. Într-un colţ este masa de zestre a Smarandei Creangă, iar pe ea se află ceaslovul achiziţionat de la biserica din sat, după care se spune că ar fi învăţat şi marele povestitor.   

În casa memorială se mai află trei icoane din lemn ce au aparţinut familiei lui Ion Creangă, o bancă lată, opaiţul atârnat la grindă, blidarul (mobilă de bucătărie în care erau aşezate vasele din lut). Aproape un sfert din cameră îl ocupă soba cu hornul „unde lega mama o şfară cu motocei la capăt de crăpau mâţîili jucându-se cu ei".  

Expoziţia cuprinde şi o colecţie de ii de la sfârşitul secolului al XIX-lea, dar şi obiecte de uz casnic vechi de peste 100 de ani, cum sunt fiare de călcat cu jăratec, zdrobitoare de struguri sau şei de cai.Citeste mai mult: adev.ro/n3ljrc