Autor 11577 vizualizări


Douăsprezece muzee le sunt recomandate turiştilor de Ghidul Michelin 2019, din şapte oraşe ale României: Bucureşti - trei muzee, Cluj-Napoca, Sibiu şi Sighetu-Marmaţiei - câte două, Baia-Mare, Constanţa şi Iaşi câte unul. Trei dintre acestea, notate cu trei stele, sunt considerate cele mai reprezentative: Muzeul ASTRA din Sibiu, Muzeul Ţăranului Român şi Muzeul Naţional de Artă al României.

Potrivit clasificării Michelin, cele mai importante muzee româneşti sunt Muzeul ASTRA din Sibiu, Muzeul Naţional de Artă al României şi Muzeul Ţăranului Român. Trăsătura lor comună, cea care le-a propulsat în vârful acestei ierarhii, este legată, foarte probabil, de evoluţia spectaculoasă a celor trei instituţii în perioada de după 1989.

Primul dintre acestea, Muzeul ASTRA din Sibiu este cel mai mare muzeu în aer liber din România şi, de asemenea, unul dintre cele mai mari din lume. Parcul umbros – ne spune ghidul – găzduieşte aproape 350 de construcţii tradiţionale, perfect reconstituite in situ, ilustrând patrimoniul întregii ţări, printre acestea numărându-se mori de apă şi de vânt, ateliere, fierării şi case ale meşteşugarilor, dar şi o biserică ai cărei pereţi interiori sunt pictaţi cu scene din Biblie. Cu o evoluţie spectaculoasă în anii de după 1989, când, prin eforturile lui Cornel Bucur şi a specialiştilor care l-au secondat, a devenit un muzeu de referinţă pe plan internaţional, Muzeul ASTRA este dovada vie a faptului că investiţiile în muzee, atunci când sunt însoţite de profesionalism, produc efecte nu doar la nivel local sau regional, ci chiar pe plan mondial.

Muzeul Ţăranului Român, a cărui redeschidere este aşteptată pentru acest an, îşi datorează faima internaţională excepţionalei realizări artistice a lui Horia Bernea, a cărui atingere magică a reuşit să înnobileze până şi moştenirea muzeului partidului comunist. El a interpretat tradiţia cu o măiestrie artistică unică, transformând expoziţia permanentă a Muzeului Ţăranului într-una dintre cele mai spectaculoase atracţii pentru publicul internaţional. Chiar dacă viziunea lui Bernea a fost iniţial receptată cu dificultate de specialiştii uneori scandalizaţi de interpretările şi soluţiile sale, moştenirea sa este, iată, una cât se poate de durabilă, menţinând muzeul pe o poziţie prestigioasă chiar şi într-o perioadă de renovare şi reorganizare.

Cât despre Muzeul Naţional de Artă al României, poziţia sa pare să fie datorată atât inegalabilului prestigiu al Palatului Regal, cât şi amintirii distrugerilor provocate în timpul evenimentelor din decembrie 1989, urmate de reorganizarea sa şi de deschiderea celor trei galerii, pe care ghidul Michelin le consideră „magnifice“.

Muzee cu două stele

Clujul este prezent aici cu două dintre muzeele sale reprezentative: Muzeul Etnografic al Transilvaniei şi Palatul Bánffy – Muzeul de Artă Cluj. Muzeul Etnografic al Transilvaniei primeşte recomandarea de vizitare pentru expunerea sa modernă şi pentru colecţiile sale „magnifice“, care îl transformă, potrivit ghidului Michelin, „într-unul dintre cele mai frumoase muzee etnografice din ţară“. Este remarcată atât expunerea tematică, structurată pe ocupaţiile principale, care este o caracteristică niciodată abandonată de muzeul Transilvaniei, în întreaga perioadă care a trecut de la înfiinţarea sa, cât şi „fantastica“ colecţie de costume tradiţionale, care produce întotdeauna impresie.

 În schimb, Palatul Bánffy impresionează în primul rând prin arhitectura sa, care îi conferă calitatea de cel mai important monument baroc din România, fără să fie însă neglijată nici colecţia muzeului clujean pe care palatul baroc îl găzduieşte, din care experţii Michelin reţin lucrări ale pictorilor români Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza sau Theodor Pallady. Reprezentative sunt considerate, de asemenea, altarul săsesc de la Jimbor (sec. XVI) şi icoanele pe lemn din Maramureş. Sighetu-Marmaţiei este prezent în acest grup select cu cele două muzee ale sale: Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei şi Muzeul Satului Maramureşean. Primul dintre acestea are o notorietate deja mondială, dezvoltat în localul fostei închisori de în care şi-au găsit sfârşitul, printre alţii, câţiva dintre făuritorii României Mari, alături de multe alte personalităţi culturale ale României interbelice.

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“ completează triada bucureşteană, obţinând două stele foarte onorante. Poate doar absenţa oricărui episod revoluţionar i-au interzis-o deocamdată, desigur temporar, pe cea de a treia. Al doilea muzeu din Sibiu – de fapt primul, în ordinea vechimii – este, fireşte, Muzeul Naţional Brukenthal, găzduit în palatul construit de singurul sas transilvănean care s-a ridicat până la rangul de guvernator al Transilvaniei. Colecţia acestuia reuneşte numeroase lucrări din epoca Renaşterii şi a Barocului, dar şi lucrări ale unor artişti români sau transilvăneni. Demne de a fi semnalate sunt prezenţele pe această listă a Muzeului de Istorie din Baia-Mare, remarcat cu precădere prin colecţia sa arheologică, a Muzeului de Istorie şi Arheologie din Constanţa, păstrător al tezaurelor arheologice descoperite pe teritoriul Dobrogei şi, nu în ultimul rând, a Palatului Culturii din Iaşi, care adăposteşte patru muzee importante.

Ca un bilanţ provizoriu, putem spune că şapte dintre oraşele României au muzee recomandate de ghidul Michelin 2019: Bucureşti – trei muzee, Cluj-Napoca, Sibiu şi Sighetu-Marmaţiei câte două, Baia-Mare, Constanţa şi Iaşi câte unul. Mai există, însă, în grupul obiectivelor turistice notate de Michelin cu două stele, câteva alte monumente reprezentative, asimilabile categoriei muzeelor, printre care putem aminti Castelul din Hunedoara, Castelul Peleş, Turnul cu ceas din Sighişoara sau Castelul Bran. Există, de asemenea, un număr apreciabil de obiective muzeale considerate „interesante“, cărora li s-a atribuit o stea şi care au, la rândul lor, oferte culturale demne de atenţia potenţialilor vizitatori. Trebuie să reţinem şi faptul că, în unele localităţi, muzeele se numără printre atracţiile turistice cele mai interesante. În Cluj, de pildă, există doar trei obiective notate cu două stele: cele două muzee menţionate (Muzeul Etnografic al Transilvaniei şi Muzeul de Artă) şi Biserica Sf. Mihail, cărora li se adaugă alte cinci obiective notate cu o stea, printre care se numără Muzeul de Istorie şi Parcul Etnografic „Romulus Vuia“, secţia în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Sursa: adevărul.ro


""