Autor 34310 vizualizări


Timp de aproape o mie de ani, zidurile capitalei bizantine au apărat-o de numeroase atacuri din partea avarilor, arabilor, ruşilor kieveni, bulgarilor sau turcilor. În tot acest interval, măreţele ziduri au fost străpunse doar de două ori, de cruciaţi în 1204 şi de turcii otomani în 1453. Iată 10 lucruri de ştiut despre zidurile Constantinopolului.

  1. Ziduri de piatră au înconjurat cetatea greacă Byzantion, Constantin cel Mare a construit şi el o puternică linie de apărare, însă celebrele ziduri care se pot vedea şi astăzi au fost ridicate în timpul domniei lui Teodosius II (408-450).
  2. Fortificaţia lui Teodosius, întinzându-se de la nord la sud în partea vestică a peninsulei pe care se afla oraşul antic şi medieval, era compusă din trei rânduri de ziduri (separate de terase late de 15-20 m), un şanţ umplut cu apă, 96 de turnuri plasate la un interval de 55 metri, 9 porţi principale şi mai multe secundare.
  3. Lungimea totală a zidurilor a fost de 6, 5 km, în prezent păstrându-se doar 5, 3 km, iar înălţimea de 8, 5 m pentru cele exterioare şi 12 m pentru cele interioare.
  4. Zona cea  mai slabă al zidurilor (Mesoteichon), unde majoritatea asediatorilor şi-au concetrat atacurile, este cea dintre Poarta Sf. Romanus (Top Kapisi) şi Poarta Adrianopolului (Edirne Kapisi);cu toate acestea, zidurile de pe această porţiune au cedat doar în 1453.
  5. Primul asediu al Constantinopolului, de către avarii ajutaţi de slavi şi perşi, a avut loc în 626, iar ultimul în 1453, de către otomanii conduşi de Mehmet II.
  6. Veneţienii şi francezii participanţi la Cruciada a Patra (1204) au reuşit să pătrundă în oraş prin breşe făcute în zidul construit de împăratul Teophilos (829-842), ce proteja oraşul dinspre apă.
  7. Alexios Strategopoulos, generalul împăratului Mihail VIII Paleologul, profitând de neglijenţa garnizoanei latine, a trimis un mic detaşament în oraş care a deschis porţile, permiţând astfel armatei bizantine să recucerească Constantinopolul.
  8. În 1453, atacul otomanilor asupra zidului maritim a fost respins, însă tunurile (cele mai puternice la acea vreme) au făcut breşe în Mesoteichon. Deoarece aceasta a fost cheia cuceririi oraşului, cartierul din acea zonă se numeşte astăzi Fatih, după numele lui Mehmet II Cuceritorul (Fatih Sultan Mehmet).
  9. În sud, Poarta de Aur (gr. Chryseia Pile, tr. Altinkapi), era locul prin care împăraţii şi generalii victorioşi intrau în capitală de pe Via Egnatia;otomanii au întărit acest punct prin ridicarea fortăreţei Şapte Turnuri (Yedkule).
  10. Unele porţiuni ale zidurilor teodosiene ce au fost reconstruite în anii ’60s-au dărâmat în urma cutremurului din 1999, pe când zidurile originale au rămas în picioare.