Pe urmele bătăliei de la Posada

Confruntarea decisivă dintre armata munteană condusă de voievodul Basarab I şi oastea ungară în frunte cu regele Carol Robert de Anjou a rămas o enigmă în ceea ce priveşte locul desfăşurării şi a stârnit vii dezbateri în istoriografie.

Principalul izvor referitor la evenimentele sângeroase din perioada 9 – 12 noiembrie 1330, ”Cronica pictată de la Viena”, a apărut prea târziu în timp şi prea departe geografic pentru a putea să ofere suficiente elemente pentru o identificare exactă a câmpului de bătălie.

De-a lungul timpului, istoricii au identificat locul descris în ”Cronica pictată de la Viena” în diferite defileuri din zona Carpaților Meridionali:pe drumul dintre Curtea de Argeş şi Sibiu, undeva în zona localităţii Perişani, sau în defileul Timişului, undeva în zona abruptă şi împădurită din preajma comunei Teregova.

În cartea ”Valea Prahovei, Negru Vodă și Posada-reconstituire inedită”, Adrian Ciorbă și Mariana Frățilă propun localizarea bătăliei în zona Posada de pe Valea Prahovei.

”Lupta s-a dat într-un defileu, românii au învins şi Ţara Românească şi-a obţinut independenţa. În cinstea evenimentului, Basarab I ridică o biserică şi trei stâlpi de piatră pe locul luptei. Existenţa unui defileu presupune şi un curs de apă, întrucât astfel de forme de relief nu se crează din senin, ci sunt modelate de apă. Prin urmare, ridicarea unei biserici nu se putea realiza chiar în defileu, unde o viitură ar fi distrus-o, ci undeva in apropierea acestuia, pe o înălţime, la intrare sau la ieşire din acesta”, scriu autorii.

După luni de zile de observaţii în teren, Ciorbă și Frățilă au identificat fundaţiile unei bisericii, chiar la intrarea în defileu. Cei doi autori consideră că aceasta ar putea fi biserica ridicată de Basarab I.

”Din acel loc am scos cioburi de sticlă, de ceramică, diverse resturi de obiecte feroase şi o monedă otomană. Acestea au fost predate domnilor primar si viceprimar din oraşul Comarnic, localitatea Posada aparţinând de acest oraş. Am luat legătura cu arheologi renumiţi, în vederea declarării acelei zone drept sit arheologic şi a demarării unei cercetări specializate”, mai scriu autorii.

Aceasta carte face parte din proiectul personal al autorilor, denumit ”Pași în Timp-un proiect de reconstituire istorică și promovare turistică a Văii Superioare a Prahovei și Parcului Natural Bucegi”.

”Prin acest proiect dorim sa cuprindem în 5 cărți, până la 1 Decembrie 2018, Centenarul Marii Uniri, tot ce au mai de valoare zonele menționate, insistând pe aspectele mai puțin cunoscute și evitându-le pe cele clasice cunoscute. Aceste zone au multa istorie depozitată prin arhive și în pământ. Proiectul a început în 2014 iar cartea cu Posada este a treia”, menționează Adrian Ciorbă.