Noaptea Muzeelor la Muzeul Național Cotroceni - 20 mai 2017

Autor 587 vizualizări


Muzeul Național Cotroceni participă sâmbătă, 20 mai 2017, între orele 18:30 - 24:00, la cea de-a XIII-a ediție a Programului European "Noaptea Muzeelor".

Evenimentul, patronat de Consiliul Internațional al Muzeelor, Consiliul Europei și UNESCO are o anvergură internațională și urmărește creșterea interesului pentru cultură.

Tema Zilei Internaționale a Muzeelor pentru anul 2017 este "Museum and contested hystories: Saying the unspeakable in museums" și își propune să contribuie la promovarea ideii că muzeele sunt un mijloc important de schimb cultural, de îmbogățire a culturilor și de dezvoltare a înțelegerii reciproce, de cooperare și pace între popoare.

În sprijinul acestei idei, Muzeul Național Cotroceni organizează la ora 19.00, vernisajul expoziției "Imaginând istorii pierdute" organizată în colaborare cu Liceul de Arte Plastice "Nicolae Tonitza". Elevii - prin desenele și picturile lor - vor aduce în atenția publicului moștenirea culturală din Siria și Irak, monumente ale vechii civilizații asiriene distruse în urma conflictului militar din zonă, în încercarea de a conștientiza eforturile necesare protecției și conservării acestui patrimoniu, deosebit de încercat în această perioadă de instabilitate.


”Tot cu acest prilej, la Muzeul Național Cotroceni, iubitorii de arhitectură, artă decorativă și istorie vor putea vizita gratuit saloanele regale aflate la etajul I al Palatului Cotroceni, expoziția «Culorile marțialității: splendoarea uniformei înaintea Marelui Război», expoziția «Iași, oraș regal» și expoziția «Imaginând istorii pierdute». De asemenea, începând cu ora 20:00, vizitatorii vor putea asculta un recital susținut de pianista Eliodora Falan”, informează un comunicat al Muzeului.


Pentru acces, persoanele adulte trebuie să prezinte la intrarea în muzeu actul de identitate în original. 

Regele Mihai I s-a născut la Castelul Foișor din Sinaia în ziua de 25 octombrie 1921, ca Principe al României. S-a stins din viaţă la 5 decembrie 2017, la reşedinţa sa din Elveţia – în chiar anul în care se împlinesc nouă decenii de la urcarea sa pe tron. Avea 5 ani şi 9 luni în iulie 1927, atunci când i-a succedat bunicului său, Regele Ferdinand Întregitorul.

Şi câte nu s-au întâmplat de-atunci – o viaţă cu înălţimi, dar şi cu multe, multe prăbuşiri, căci ultimul rege al României a fost contemporan cu destinul zbuciumat al Europei în ultima sută de ani.

Acesta este, deci, un dosar „Historia” cu vocaţie recuperatoare: adună, unul după altul, toate capitolele existenţei celui de-al patrulea rege al României, şi mai cu seamă cele despre care se ştie mai puţin: anii 1944-1947, care conduc spre abdicarea forţată, coordonatele procesului de urmărire între 1948 şi 1990 – căci Securitatea nu l-a scăpat niciun moment din vedere pe regele exilat, ştergerea din istorie, în România comunistă, şi mai apoi demonizarea. Şi întoarcerea, în 1992, precedată şi urmată de un şir de reveniri ratate. Şi apoi discursul ca o moştenire, din octombrie 2011: „Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate și democrație, sunt identitatea și demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere”.