Mircea cel Bâtrân, 593 de ani de la trecerea la cele veşnice
Luni, 31 ianuarie, la Sfânta Mănăstirea Cozia, au avut loc manifesări comemorative închinate voievodului Ţării Româneşti Mircea cel Bâtrân, la trecerea a 593 de ani la cele veşnice ale bravului domnitor.La acest moment comemorativ organizat de Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea, Arhiepiscopia Râmnicului şi Sfânta Mănăstire Cozia, au participat ÎPS Gherasim, arhiepiscopul Râmnicului, PS Emilian Lovişteanul, episcopul vicar al Râmnicului, prefectul Petre Ungureanu, Doru Filip subprefectul judeţului, Florin Epure, director executiv la Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Vâlcea, preoţi, istorici şi pelerini.
După slujba de pomenire, în cadrul comunicărilor ştiinţifice, a fost abordat istoricul mormântului domnitorului, care de-a lungul timpului, a fost profanat de mai multe ori. “Mircea cel Bătrân a dorit ca după moarte, rămăşiţele sale pământeşti să se odihnească în biserica mare de la Mănăstirea Cozia, ctitoria lui cea mai de seamă. Mircea a fost înmormântat la 4 februarie 1418, nu la Biserica Domnească din Argeş unde zăceau înaintaşii săi, ci la cea mai frumoasă biserică de atunci, ctitoria sa de la Cozia. Pe mormânt a fost pusă o piatră mare care a fost distrusă, mormântul fiind profanat de mai multe ori. Deoarece mormântul fusese profanat şi devastat în vremea zaverei lui Tudor şi în prima conflagraţie mondială, abia în 1936 a fost făcută o altă piatră pentru mormântul voievodului. Pisania alcătuită de Nicolae Iorga avea un conţinut mult mai bogat decât cel care există astăzi, în care se regăsea întreaga titulatură a domnului muntean.. Această piatră a iscat discuţii cu privire la dimensiunea ei şi la conţinutul inscripţiei. După numai doi ani a fost schimbată. Din iniţiativa Comisiei Monumentelor Istorice, la 15 mai 1938, pe mormântul marelui voievod Mircea s-a aşezat actuala piatră funerară, adusă din Bulgaria. Inscripţia este:“Aici odihnesc rămăşiţele lui Mircea, Domnul Ţării Româneşti, adormit în anul 1418”, a spus Florin Epure, directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea.
(Mănăstirea Cozia)
Profesorul Cătălin Sâiulescu a vorbit despre documentele cancelariei lui Mircea care amintesc, pentru prima dată, în scris, de localităţile Râmnic şi Călimăneşti precum şi de dregătorii marelui domnitor muntean.
Profesorul Costea Marinoiu a spus că voievodul Mircea cel Mare, ctitor de cultură şi artă românească, a înălţat sau a sporit în frumuseţe, importante valori arhitecturale ale patrimoniului românesc, cum este lavra Coziei, în al cărei naos se afla tabloul votiv ce-l înfătişează în frumos costum de cavaler occidental, şi unde, sub lespedea de piatra, i se afla mormântul.
În luna mai, la Mănăstirea Cozia, va avea loc o conferinţă susţinută de acad. Răzvan Theodorescu şi pe data de 23 septembrie se vor aniversa 625 de ani de la înscăunarea voievodului ca «singur stăpânitor» al Ţării Româneşti.
