Autor 1237 vizualizări


Pe fondul lacunelor şi controverselor privind cunoaşterea evenimentelor din decembrie 1989, istoria recentă este tratată superficial. Programa de liceu la Istoria românilor tratează sumar un trecut cu care românii încă nu sunt reconciliaţi.

Ideologia luptei de clasă, proiectele de „inginerie" socială şi încercările mai detaşate de a măsura efectele regimului comunist din România sunt aglomerate, în manualele de clasa a XII-a, într-un capitol anemic, pe care elevii îl studiază mai mult cu gândul la vacanţa de vară şi examenul de Bacalaureat. Cel mai probabil generaţiile care vor învăţa după aceste manuale vor semăna (dar pe o altă bucată istorică) cu cei care au învăţat patriotismul din cărţile de şcoală ale Epocii de Aur (care anuversau la un moment dat 2050 de ani de la fondarea statului dac ca unul unitar, independent etc.)
Lipsesc 45 de ani
Amnezia de care pare să sufere întreaga clasă politică şi amânarea perpetuă a unei confruntări reale cu trecutul recent conturează încă un cusur important al sistemului educaţional.
Pentru absolvenţii de liceu, istoria se opreşte la finalul celui de-al doilea Război Mondial şi se reia cu figura zâmbitoare de pe afişul electoral al lui Ion Iliescu, de la începutul anilor '90.

În cele mai multe cazuri, părinţii nu sunt pregătiţi să vorbească despre experienţa trecutului comunist ori subliniază nostalgic „realizările" socialismului, cum ar fi siguranţa locurilor de muncă. Pe de altă parte, discursurile despre valorile occidentale, centrate în jurul ideii de libertate, reduc din importanţa analizei unei perioade pentru care în Europa mai vestică pare că s-a pus punct definitiv. Cu toate acestea, studiile sociologice arată an după an că mulţi români rămân, şi la două decenii după căderea comunismului, ancoraţi în anii de dinainte de 1989.
Istoric de profesie, Zoe Petre, crede că partea despre comunism din manualele de liceu ar putea fi compensată de ideile de predare. „Dacă li se vorbeşte despre diferenţele de viaţă cotidiană, spre exemplu că miliţienii urmăreau tineri care purtau blugi s-ar putea să conteze mai mult decât basmele bunicilor că la aceea vreme se trăia mai bine. Eu văd că tinerii de astăzi sunt mult mai atraşi de drepturile omului, de dreptate şi justiţie în societate, în mod neaşteptat. Şi din acest motiv, comunismul le poate părea de neconceput şi îi poate atrage. Ar trebui să se acorde o importanţă mult mai mare, fiindcă e bine să ştim de ce regimuri să ne ferim şi că e bine să facem orice sacrificiu pentru a ne feri de comunism", subliniază Zoe Petre.
Despre comunism nu se poate discuta cu detaşare, încă. Mulţi dintre cei l-au trăit l-au descris ca pe o traumă. Sondajele recente arată în acelaşi timp că tot mai mulţi îl regretă. Filosofic vorbind, e descris ca o „utopie". Pentru manualele de liceu, comunismul este un tabu. Dacă nu au profesori dedicaţi, tinerii pot absolvi liceul fără să ştie sigur dacă Lucreţiu Pătrăşcanu a fost comunist sau disident, ori dacă Republica Populară şi cea Socialistă au mai avut vreun „preşedinte" în afară de celebrii Gheorghe-Gheorghiu Dej şi Nicolae Ceauşescu.
Puţine studii universitare
Tinerii care îşi continuă studiile la facultăţi care se ocupă şi de istoria recentă sunt minoritari, astfel că o bună parte dintre absolvenţii universităţilor riscă să rămână de asemenea cu acest gol istoric de aproape o jumătate de secol. Iar fără cunoştinţe solide, tinerii riscă să rămână doar artizanii unor dezbateri neclare în cafenele şi amfiteatre.
Manualul de „comunism"
Raluca Grosescu, cercetător în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Istoria Exilului Românesc, a coordonat primul manual pentru liceu care asigură un curs opţional despre regimul totalitar.
Astfel, începând din anul şcolar 2008/2009, elevii clasa a XI-a şi a XII-a pot studia, în paginile manualului despre „O istorie a regimului comunist în România", teme precum economia, viaţa cotidiană, monopolul ideologic, disidenţa din timpul regimului sau distrugerea societăţii civile.
Pentru iniţiativa sa, Raluca Grosescu a câştigat locul I la competiţia Gala Premiilor în Educaţie, organizată de Fundaţia „Dinu Patriciu". Cu toate acestea, multe dintre liceele din România încă evită să includă în curricula lor o materie de studiu în plus.
Chiar dacă motivează că i-ar aglomera pe elevii cu prea multe informaţii, că este dificil de predat o perioadă din istorie a cărei reminiscenţe încă sunt vizibile sau, pur şi simplu, că elevii nu par interesaţi, profesorii recunosc necesitatea studierii istoriei recente.
Elevii vor să vadă trecutul în manuale

Stéphane Courtois, autorul Cărţii Negre a Comunismului



Istoricul francez Stéphane Courtois, autor al volumului „Cartea Neagră a Comunismului", care descrie amănunţit genocidele comunismului, vine în România în fiecare an, începând din 1999, pentru a le vorbi elevilor de liceu despre ideologia comunistă şi efectele ei în Europa de Est. De 11 ani, cercetătorul este unul dintre invitaţii speciali ai Şcolii de Vară de la Sighet, organizată de Ana Blandiana şi Romulus Rusan, cunoscând astfel tot atât de multe generaţii de elevi precum un profesor de istorie din România.
„Fiecare ţară fostă comunistă se raportează diferit la trecutul ei, fiecare are specificităţile ei. Din câte am văzut eu însă, în România există, în rândul elevilor, o dorinţă de a afla ceea ce s-a întâmplat înainte de '89 care se manifestă din ce în ce mai pregnant. Poate acest fenomen se datorează faptului că, din cauza «rotaţiei de cadre» de după Revoluţie, a existat o perioadă lungă în care trecutul ţării a fost lăsat în urmă, iar ochii au fost îndreptaţi către viitor", consideră Courtois.
Sursă de înţelegere
Istoricul este, în fiecare an, impresionat şi de progresul pe care l-a văzut în viziunea liceenilor. „Dacă la început întrebările erau foarte naive, foarte simple, astăzi elevii sunt interesaţi să afle din ce în ce mai multe lucruri despre o perioadă încă proaspătă din trecutul părinţilor lor. Lucrurile se schimbă şi, dacă nu opreşte nimeni această dinamică, vor evolua cu siguranţă, pentru că nu suntem în China. E adevărat, există foarte multe blocaje, dar eu am încredere în această generaţie", susţine Stéphane Courtois.
Mihai Stamatescu, coautor al manualului „O istorie a regimului comunist în România", după care se învaţă cursul opţional de liceu, reclamă necesitatea studierii în detaliu a istoriei recente, mai ales în perioada în care elevii îşi formează o minimă cultură politică.
„În România, perioada comunistă este de interes, şi simţim cu toţii asta. Este o perioadă care ne influenţează încă şi care ne explică multe dintre problemele pe care le avem astăzi, e o sursă de informaţie pentru viaţa noastră de toate zilele", este de părere Mihai Stamatescu.
Deşi este conştient că este foarte dificil ca în programa de liceu să fie inclus un curs obligatoriu despre comunism, profesorul spune că orele rezervate în manualele de istorie pentru prezentarea celei de-a doua jumătăţi a secolului XX sunt prea puţine pentru ca elevii să înţeleagă, cu adevărat, trecutul lor recent.
Secolele recente, mai importante
„Cu siguranţă, Evul Mediu este o perioadă care ne interesează şi care ne oferă o imagine despre tradiţii, obiceiuri. Cu toate acestea, pentru istoria României, secolele XIX şi XX sunt cele mai interesante. Acestea trebuie să aibă ponderea cea mai mare în programa şcolară, pentru că sunt perioadele în care a fost făcută România de astăzi şi care le dau elevilor cele mai multe răspunsuri despre prezent", consideră Mihai Stamatescu.

"În România există, în rândul elevilor, o dorinţă de a afla ceea ce s-a întâmplat înainte de '89."
Stéphane Courtois
Istoric