Eveniment MNLR: «Ion Frunzetti   100 de ani de la naștere» jpeg

Eveniment MNLR: «Ion Frunzetti - 100 de ani de la naștere»

📁 Expoziţii, Festivaluri, Conferințe
Autor: Redacția
🗓️ 15 ianuarie 2018

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la evenimentul „Ion Frunzetti – 100 de ani de la naștere” vineri, 19 ianuarie 2018, ora 13.00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe). Vor rosti un cuvânt despre personalitatea și opera acestuia acad. Răzvan Theodorescu, Mircia Dumitrescu, artist plastic, Ruxandra Demetrescu, întâlnirea fiind moderată de Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române.

Ion Frunzetti şi-a revărsat talentul în poezie, istoria culturii, critică literară, estetică, înţeleasă ca filosofia artei, în această ultimă ipostază dedicându-i o profundă analiză filosofică poeziei lui Lucian Blaga. 

mnlr jpg jpeg

Ion Frunzetti s-a născut la 20 ianuarie 1918, în Bacău. A luat lecţii de desen de la pictorul Stavru Tarasov, iar ceva mai târziu de la N.N. Tonitza, a frecventat cursurile liceelor din diverse oraşe, în funcţie de mutările de garnizoană ale tatălui. Și-a luat bacalaureatul în 1936, la Timișoara și a publicat poezii în câteva reviste locale precum „Crai nou”, „Colţ de ţară”, „Fruncea”. S-a înscris la Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii din Bucureşti, făcând, în paralel, un an și la Facultatea de Drept. Mărturisea că a fost atras spre Facultatea de Litere şi Filozofie de posibilitatea de a-şi desăvârşi studiile de filozofie. Și-a luat teza de licenţă în estetică în 1940, sub conducerea lui Tudor Vianu („Problema tragicului în artele plastice”, distinsă cu magna cum laude).  

Are o susţinută activitate de traducător din limbile franceză, spaniolă, italiană, germană şi engleză care dă sens concret unei mari disponibilităţi intelectuale, de la Cervantes şi Shakespeare până la Thackeray şi Rimbaud. Studiile sale - mai ales cele referitoare la Renaştere, la baroc şi la arta primei jumătăţi a secolului XX - sunt, în descendenţa celor al lui T. Vianu, unele dintre cele mai importante în literatura românească de specialitate. Eseurile din paginile diverselor periodice configurează un univers larg al ideilor, o arhitectură sistematică a unei imense informaţii, mereu sporită şi trecută prin filtrul interpretării personale. 

Volume publicate: „Risipă avară”, 1941; „Greul pământului”, 1943; „Maree”, 1945; „Ostrovul meu”, 1957; „Dragostele aceleaşi inimi”, 1967; „Ţărmurile clipei”, 1983; „Pegas între Meduza şi Perseu”, 1985; „Scrieri, I-II”, 1997; „În căutarea tradiţiei”, 1998; „Disparate”, 2002. 

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.