Autor 2121 vizualizări


Apollo, rădăcina artei americane
Online pe HBO GO  

Un sanctuar al artei. Un refugiu al artiștilor în devenire, marginalizați de societate. Teatrul Apollo este unul dintre izvoarele istorice ale artei din Statele Unite ale Americii de la începutul secolului XX până în prezent.   

Localizată în cartierul Harlem, zona Manhattan, New York, clădirea teatrului a fost ridicată în 1913, iar în 1914 a avut inaugurarea sub numele de Hurtig & Seamon’s New Burlesque Theater. Cu o capacitate de peste 1.500 de persoane, teatrul a funcționat la început după politica „doar pentru albi”. Asta însă până în 1928, când a fost preluat de afro-americanul Billy Minsky și deschis cu piesa „I May Be Wrong (But I Think You’re Wonderful)”, devenită imn al localului.   


În 1934, teatrul a fost rebotezat Apollo, iar din acel moment scena avea să găzduiască doar artiști unul și unul. Numele îi este sinonim cu epoca renascentistă a Harlemului, după cum îi spune și deviza „where stars are born and legends are made”. De la concerte de jazz, blues și rock până la teatru clasic, vodevil sau spectacole gospel, Teatrul Apollo este astăzi un simbol al artei contemporane. Este scena unde s-au lansat nume mari, precum Aretha Franklin, Sammy Davis Jr., James Brown şi The Jackson 5. Este scena unde Michael Jackson a cântat pentru ultima oară înainte de a muri sau unde Guns’n Roses au sărbătorit împlinirea a 30 de ani de la lansarea albumului Appetite for Destruction. În documentarul Apollo puteți vedea istoria locului prin ochii artiștilor de azi – Jamie Foxx, Common, Paul McCartney şi Pharrell Williams.  

Mass-media, punct de reper într-o revoluție  
Online pe Netflix  

Videogramele unei revoluții este un documentar care pune cap la cap fragmente filmate de operatori profesioniști și amatori în timpul evenimentelor din Decembrie 1989. Românii ieșiți pe stradă, Nicolae Ceaușescu în balcon sau grupul revoluționar de la TVR – iată coordonatele celor mai cunoscute imagini ale sfârșitului de dictatură din România. Care este, însă, legătura dintre puterea politică și mass-media? Cât a influențat presa, dar mai ales televiziunea parcursul evenimentelor de atunci? Destul de mult, am spune, dacă e să luăm în considerare faptul că la începutul anilor ’90 oamenii strigau în stradă: „Ați mințit poporul cu televizorul!”.  


Documentarul, realizat în 1992 de către cineaștii Harun Farocki și Andrei Ujică, este un reper al raportului politică-presă de la finalul Războiului Rece.   

Mai bine mai târziu decât niciodată?  
TV1000  
20 iulie, ora 22:00  

Medgar Evers, veteran al celui de-al Doilea Război Mondial și activist pentru drepturile afro-americanilor, a fost asasinat pe 12 iunie 1963. Suspect pentru crimă era Byron De La Beckwith (jucat de James Wood), un adept al supremației albilor, care a fost adus în fața legii de două ori – în ambele ocazii, juriul a fost suspendat.   

25 de ani trecuseră de la moartea lui Evers, însă văduva lui, Myrlie (interpretată de Whoopi Goldberg), nu voia să se dea bătută. În încercarea de a-l aduce din nou la judecată, Myrlie a fost ajutată și de procurorul Bobby DeLaughter (Alec Baldwin), mai ales că multe dintre probe dispăruseră. Filmul Fantome pe Mississippi este bazat pe o poveste reală, care aduce în prim-plan problema drepturilor civile ale afro-americanilor.   

Din spatele pupitrului  
Epic Drama  
Din 5 august, în fiecare miercuri, ora 22:00  

Christine Beauval era una dintre prezentatoarele de știri cele mai îndrăgite ale Franței anilor ’60. Cu toată notorietatea strânsă, ea este nefericită: își dorește realizarea propriei emisiuni dedicată femeilor – „Portrete de femei”, așa ar fi numit-o. În cele din urmă reușește, însă viața de familie complică lucrurile: femeia casnică și cea de carieră nu pot evolua în paralel așa de bine cum s-a așteptat. Mini-seria Speakerine (Prezentatoarea) este un portret al femeii din Franța din cea de-a doua jumătate a secolului XX, cu toate drepturile și obligațiile sociale la un loc. În plan secund, serialul prezintă culisele politicii franceze ale timpului, precum și complicațiile care sunt aduse de Războiul din Algeria.   

Porția de istorie  
Viasat History  
Din 1 august, în fiecare zi, ora 19:00  

De la lideri de faimă mondială până la soldați necunoscuți, de la Anne Frank până la Nelson Mandela și de la Zidul Berlinului până la Bătălia pentru Stalingrad. Din toate colțurile lumii, de peste mări și oceane. Iată seria de documentare Această zi în istorie, care trece în revistă toate evenimentele pe care nu ar trebui să le uităm. Un calendar istoric, cu povești, evenimente și personalități care îmbogățesc cultura generală a oricărei persoane.  

Luptă pe mare  
Viasat History  
De luni până vineri, începând cu 3 august, ora 23:00  

Seria documentară Vase de luptă, ajunsă la cel de-al doilea sezon, pune sub lupă vasele remarcabile care au modelat istoria lumii, dar și poveștile echipajelor acestora. De la corăbiile vikinge până la galioanele epocii elizabetane și de la vehiculele pe pernă de aer folosite de Marina SUA până la Vasa, o corabie de luptă din secolul al XVII-lea.   


Episoadele aduc în atenția publicului și tehnologia celor mai spectaculoase creații ale secolului XX: vasul GHOST, submarinul HMS Seraph și vaporașul Sundowner, rechiziționat pentru evacuarea trupelor de la Dunkirk. Nu sunt uitate nici distrugătoare și crucișătoare, de la lupul singuratic care a fost HMS Belfast, luptând singur în largul mărilor, până la distrugătorul USS Laffey, care a rezistat celui mai mare atac kamikaze din istorie. De asemenea, documentarul aduce un omagiu şi celei mai mari bătălii navale din istorie: Bătălia din Golful Leyte, din octombrie 1944.  

Acest text a apărut în numărul 222 al revistei Historia, disponibil în perioada 15 iulie - 14 august 2020 la orice punct de distribuție a presei (Inmedio, chioșcuri de ziare, benzinării), dar și în format digital, pe platforma paydemic.com 

 Cumpără Acum