Telegonos, tragicul fiu al lui Ulise
Oraşele italiene Tusculum şi Palestrina au ceva în comun: se află localizate în afara limitelor Romei, şi totuşi sunt atât de aproape încât se poate ajunge uşor cu maşina, dacă nu intervine vreun blocaj. Situate în munţi, clima din amebele oraşe este mai plăcută decât zăpuşeala uneori sufocantă din cetatea eternă. Dar mai există ceva ce uneşte aceste locuri:întemeietorul celor două oraşe, despre care se presupune că s-au dezvoltat între secolele VII-VI prin intervenţia etruscilor, se presupune că ar fi Telegonos.
Eroul mitic Telegonos intră în istorie împreună cu aura sa tragica determinată de fapta sa reprobabilă, pe care o comite însă în necunoştinţă de cauză. Îşi ucide propriul tată, pe Ulise/Odysseus, despre a cărui identitate nu ştie nimic la momentul respectiv. Chiar şi numele său suigerează că Teleogonos a “fost zămislit într-un loc îndepărtat”. Ne referim aici la insula Aiaia, unde Ulise are o aventură cu vrăjitoarea Circe în timpul îndelungatei sale călătorii spre casă. Rezultatul legăturii este Teleogonos, dupa a cărui naştere eroul pleacă din nou la drum.
După ce trec mulţi ani, Circe, sub presiunea zeiţei Athena, îi dezvăluie fiului identitatea tatălui său şi îl însărcinează cu căutarea acestuia. În expediţie îi dăruieşte o suliţă care are în vârf ţepul veninos al unei pisici de mare. Astfel înarmat Telegonos porneşte la drum, este surprins de o furtună şi naufragiază pe Ithaca, locul de baştină al lui Ulise, pe care poposeşte din nou după marea călătorie.
Dar Telegonos nu deţine informaţii cu privire la insula pe care îl duce soarta şi începe să jefuiască coasta, în calitate de pirate, necruţând nici ţara lui Ulise. Nu are nici cea mai mică bănuială cui îi provoacă pagube. Ulise şi Telemachos, fiul său cu Penelope, doresc să protejeze bunurile de intrusul îndrăzneţ, îl provoacă la luptă şi se întâmplă tragedia. Telegonos îşi răneşte mortal parintele cu suliţa înveninată. Abia acum se recunosc cei doi, dar Ulise nu mai poate fi salvat. Telegonos porneşte împreună cu Penelope şi Telemachos înapoi la Circe în Aiaia, unde el însuşi se însoară cu Penelope, iar mama sa cu Telemachos.
“Telegonia”, compusă cel mai probabil în secolul al VI-lea a.Hr., nu ni s-a transmis în niciun exemplar, acţiunea putând fi reconstruită doar pe baza unor informaţii provenind de la autori mai târzii. Noţiunea pătrunde în epoca modern cu un sens deformat:conform unei concepţii pseudoştiinţifice, la prima relaţie intimă trăsăturile masculine se mulează pe cele feminine, astfel încât informaţiile genetice ale primului partener se regăsesc la toţi urmaşii, chiar dacă aceştia pot fi zămisliţi şi cu alţi parteneri. Fragmente ale acestei teorii sunt preluate de către naţional-socialişti şi integrate în sistemul rasiologic.
Sursa: g-geschichte.de
